- Cornel Filimon
(corespondență specială)
Încetarea așa-numitei situații epidemiologice de anvergură națională la 25 noiembrie nu înseamnă că landurile federale nu vor putea continua să ia măsurile care se impun în următoarea perioadă, subliniază partidele social-democrat, ecologist și liberal, aflate în negocieri pentru alcătuirea viitorului guvern german.
Un proiect de lege elaborat de posibilii parteneri de coaliție vizează, între altele, restabilirea gratuității testelor rapide, introducerea certificatului verde la locul de muncă sau ajutoare financiare pentru spitale în vederea stăvilirii celui de-al patrulea val pandemic în Germania, unde incidența infecțiilor la o sută de mii de locuitori în decurs de șapte zile a ajuns la 214, un record absolut de la debutul pandemiei.
Mai este prevăzut și dreptul angajatorului de a obține informații privind statutul de vaccinare al angajatului, date pe care va avea dreptul să le stocheze pentru o anumită perioadă de timp. Acest regulament urmează să fie obligatoriu la nivel național. Noua lege nu include însă și introducerea vaccinării obligatorii pentru angajații din domeniul sănătății, idee tot mai des vehiculată în dezbaterile publice.
Intențiile viitorului guvern au stârnit reacții puternice, la nivel politic, dar și medical. Alexander Dobrindt, lider al Uniunii Creștin-Sociale, respinge propunerile, considerându-le „riscante”. „Prima decizie a viitoarei coaliții de guvernare riscă să producă haos în Germania. A pune capăt stării de urgență pe cale politică, fără a numi alternative reale și suficiente, în timp ce rata de spitalizare crește, este semnul lipsei de planificare”, a spus Dobrind în dialog cu „Augsburger Allgemeine”.
Excluderea nevaccinaților
Asociația Germană a Orașelor a transmis că proiectul de lege prezentat de SPD, Verzi și FDP reprezintă „o oportunitate ratată de a introduce, la nivel național, regula 2G pentru petrecerea timpului liber”. Modelul 2G înseamnă că o persoană nevaccinată, chiar dacă este testată negativ și nu are simptome de boală, nu are acces la sala de sport, la club, la cinema și nici nu poate pătrunde în anumite instituții.
Diverse asociații sociale deplâng lipsa anumitor reglementări. Președintele Asociației Sociale VdK, Verena Bentele, este încredințată că numai „testarea zilnică obligatorie pentru toți angajații din domeniul îngrijirii vârstnicilor mai poate opri valul tot mai mare de infecții din aziluri”. Asociația Germană pentru Protecția Pacienților cere la rândul ei testarea zilnică obligatorie a personalului medical. Statutul de vaccinare nu ar trebui să joace niciun rol, a declarat directorul executiv Eugen Brysch, pentru grupul de presă RND.
Potrivit presei, care citează surse politice, candidatul la funcția de cancelar, social-democratul Olaf Scholz, ar intenționa să meargă în Bundestag, camera inferioară a Parlamentului, joi, pentru a explica, în detaliu, noile planuri ale guvernului pentru combaterea pandemiei.
Probabilul viitor cancelar este așteptat să facă lumină într-o serie de aspecte mai puțin clare din proiectul de lege, cum ar fi posibilele repercusiuni asupra angajaților care nu sunt nici vaccinați și care nu au nici statut de vindecați de Covid – 19, dar care refuză testarea.
Se știe, însă, că cele trei grupuri parlamentare au cerut Ministerului Federal al Muncii să examineze „cum se poate face ca respectarea acestui regulament să fie eficientă”, a subliniat Maria Klein-Schmeink, de la Partidul Verzilor.
„Nu avem nevoie de panică și scenarii apocaliptice”
Pe de altă parte, medicii de familie din Germania avertizează „împotriva inducerii panicii și a incertitudinii”. „Faptul că oamenii din țara noastră reacționează la creșterea incidenței cu incertitudine este de înțeles. Nu avem însă nevoie de noi scenarii catastrofale, precum cele lansate de unii politicieni încă de la începutul pandemiei”, a declarat președintele Asociației Germane a Medicilor de Familie, Ulrich Weigeldt, pentru „Rheinische Post”. Weigeldt solicită decidenților politici să comunice mai eficient.
Același fir argumentativ este urmat și de ziarul „Bild”. Amintind că Germania nu prea știe cu exactitate câți cetățeni au primit cel puțin două doze de vaccin, cifra oficială, de circa 69 de procente din populație, fiind, de fapt, mai mare, jurnaliștii deplâng faptul că întreaga campanie de vaccinare „se bazează pe presiuni și amenințări la adresa oamenilor ezitanți, nu însă și pe convingerea lor”.
La toate nivelurile politice, scrie „Bild”, s-a încercat îngreunarea vieții celor nevaccinați, prin teste plătite, reguli 2G și alte restricții. Însă, „după cum atestă unele studii, principala reacție pe care o provoacă această strategie bazată pe excludere este sfidarea”.
De precizat că decizia asupra încetării, respectiv extinderii „situației epidemice de anvergură națională” aparține Bundestag-ului. Parlamentul a activat starea de urgență pentru prima dată în martie 2020, la începutul pandemiei, și a prelungit-o în mod repetat după aceea, cel mai recent pentru trei luni, la sfârșitul lunii august.
Starea de urgență, care conferă executivului federal și guvernelor regionale puterea de a emite ordonanțe privind restricțiile sau achiziționarea de vaccinuri, expiră, deci, dacă nu este prelungită de către parlament, după cum prevede legea privind protecția împotriva infecțiilor, care a fost modificată de mai multe ori pe parcursul pandemiei.
Potrivit legii, există o „situație epidemică de anvergură națională” atunci când sănătatea publică se află în mare pericol la nivelul întregii Republici Federale.
Reacții la nivelul mediului de afaceri
Directorul Federației Industriei Germane (BDI), Siegfried Russwurm crede că „politicienii riscă să facă aceeași greșeală ca în toamna anului trecut, când s-au ferit de măsuri coerente și eficiente la nivel central”.
Russwurm solicită guvernului de la Berlin și landurilor federale să își intensifice eforturile de combatere a virusului. În sensul acesta, un instrument util, spune acesta, ar fi aplicarea așa-numitului sistem 3G – echivalentul certificatului verde – la locul de muncă.
De asemenea, șeful BDI (uniune reprezentând 40 de asociații sectoriale și mai bine de 100.000 de companii cu aproximativ 8 milioane de angajați), a criticat decizia executivului de a nu prelungi starea de urgență dincolo de 25 noiembrie, explicând că, dată fiind situația epidemiologică îngrijorătoare, acest pas ar transmite un „semnal greșit”. La fel de nepotrivită ar fi, în context, și aducerea publică în discuție a unei iminente stări de normalitate, a criticat Russwurm.