Economia germană este singura dintre economiile majore din Zona Euro care se va contracta în acest an, în mare parte din cauza ratelor dobânzilor mai mari, a perturbărilor cu care se confruntă piețele sale de export și a efectului prețurilor ridicate prelungite ale energiei asupra bazei industriale.
În ansamblu, se preconizează că PIB-ul german se va contracta cu 0,2% în 2023, urmând să crească cu 0,1% în 2023 și cu 1,8% în 2025. Datele au fost publicate marți de companiei de consultanță EY, într-un raport despre creditele băncilor. Per total, se estimează ca economia Zonei Euro să crească cu 0,5% în 2023 și cu 0,6% în 2024, iar totalul împrumuturilor bancare să înregistreze o creștere de doar 2,1% în 2023.
Zona Euro este cea mai importantă destinație pentru exporturile României, Germania, Franța, Italia și Spania fiind constant pe primele locuri. Creditele ipotecare din Zona Euro urmează să înregistreze cea mai mică creştere din ultimul deceniu în 2023 și 2024. Motivele sunt costurile ridicate ale împrumuturilor, creșterea economică slabă și scăderea încrederii pe piața imobiliară.
Germania
Se estimează că perspectivele de creștere a împrumuturilor bancare în Germania în acest an vor fi slabe, deși se preconizează că vor depăși o serie de alte piețe din Zona Euro. Se preconizează o încetinire a ritmului de creștere a creditării bancare globale, de la 6,9% în 2022, la 3,8% în 2023. Se preconizează că împrumuturile ipotecare vor crește cu 1,6% în 2023 – cea mai slabă creștere din 2009 încoace – după o creștere de 5,3% în 2022.
Creditele de consum sunt prognozate să înregistreze o creștere de 0,4% în 2023, înainte să accelereze la 1,8% în 2024. În ceea ce privește creditarea corporativă, se preconizează că stocul de credite pentru întreprinderi va încetini, la o creștere de 5,8% – de la 8,9% în 2022 – înainte de a încetini și mai mult, până la 2,4% în 2024, pe măsură ce efectul cererii slabe din străinătate pentru produse manufacturate, politica monetară restrictivă și incertitudinea ridicată se resimte asupra investițiilor întreprinderilor.
Franța
Economia franceză a dat dovadă recent de o rezistență mai mare decât cea a Zonei Euro în general. Creșterea PIB-ului francez a încetinit la 0,1% în trimestrul al treilea, de la 0,6% în trimestrul al doilea 2023, deși acest lucru a mascat o performanță robustă din partea cererii interne. În general, prognoza EY European Bank Lending Forecast prevede o creștere anuală a PIB-ului de 0,9% în acest an, urmată de 0,6% în 2024 și de 2% în 2025.
Se preconizează că totalul împrumuturilor bancare va crește cu 3,7% în 2023, în scădere de la 6,1% în 2022, iar apoi va încetini ușor la 3,5% în 2024. Creditele de consum ar urma să crească cu 2,4% în 2023, în scădere de la 3,5% în 2022, iar creșterea creditelor pentru întreprinderi ar urma să încetinească pe parcursul anului 2023 la 5%, de la 7,3% în 2022, apoi la 3,3% în 2024.
Spania
După un început relativ puternic în 2023, se preconizează că PIB-ul spaniol va crește cu 2,4% în 2023. Acest lucru se datorează, în principal, economiei spaniole axate pe servicii, dependenței mai reduse față de unele dintre industriile energointensive decât în cazul unor țări similare și redresării în curs a sectorului turismului.
Cu toate acestea, în ceea ce privește totalul împrumuturilor bancare, previziunile economice EY pentru împrumuturile bancare europene prevăd o contracție de 2,1% în 2023, reflectând scăderea de la sfârșitul anului 2022 și începutul anului 2023. Dintre categoriile de împrumuturi, se preconizează că doar creditele de consum vor raporta o creștere. EY European Bank Lending Forecast preconizează o creștere a creditului de consum de 0,4% în 2023.
Se estimează că împrumuturile pentru întreprinderi se vor contracta cu 3,4% în acest an, înainte de a stagna în 2024. În ceea ce privește creditele ipotecare, se așteptată o contracție de 1,5% în acest an, în mare parte din cauza structurii creditelor ipotecare spaniole. Majoritatea creditelor imobiliare spaniole sunt contracte cu rată variabilă, ceea ce înseamnă că piața imobiliară este expusă mai devreme la creșterea ratelor dobânzilor decât multe alte țări din zona euro.
În afară de împrumuturile pentru întreprinderi, se estimează o revenire la creștere pentru toate formele de creditare, începând de anul viitor, iar totalul împrumuturilor bancare ar urma să crească cu 0,6% în 2024 și cu 1,6% în 2025.
Italia
Italia a evitat la limită o recesiune tehnică în T3 2023, deoarece PIB-ul a stagnat după o contracție de 0,4% în T2 2023. Creșterea PIB-ului este prognozată la 0,7% în acest an și la 0,6% în 2024. Cu toate acestea, pe măsură ce se îmbunătățește dinamica, se preconizează o creștere mai bună (1,2% în 2025).
În ceea ce privește creditarea bancară globală, prognoza prevede o contracție de 1,9% în 2023. Se preconizează că împrumuturile ipotecare vor crește cu 1,1% în acest an, în scădere de la 4,2% în 2022. Creditele de consum sunt prognozate să crească cu 4,5% în acest an, în timp ce împrumuturile pentru întreprinderi sunt estimate să se contracte cu 5,1%, înainte de a reveni la o creștere de 1,4% în 2024. La fel ca în cazul altor economii importante din zona euro, se preconizează că toate formele de creditare vor înregistra o creștere în 2024 (de 1,1%), urmând ca în 2025 creșterea să revină la 2,5%.
Situația din Zona Euro
Creditele ipotecare din Zona Euro urmează să înregistreze cea mai mică creştere din ultimul deceniu în 2023 și 2024. Motivele sunt costurile ridicate ale împrumuturilor, creșterea economică slabă și scăderea încrederii pe piața imobiliară.
Se preconizează că împrumuturile ipotecare vor crește cu doar 1,5% în 2023 și cu 2,4% în 2024, ceea ce reprezintă cea mai mică creștere din ultimul deceniu. Se estimează ca economia Zonei Euro să crească cu doar 0,5% în 2023 și cu 0,6% în 2024, iar totalul împrumuturilor bancare să înregistreze o creștere modestă, de 2,1% în 2023, ceea ce reprezintă o scădere raportat la maximul ultimilor 14 ani, de 5% de creștere de la an la an, înregistrat în 2022. Volumele împrumuturilor vor începe să se redreseze încet, creșterea urmând să ajungă la 2,3% în 2024, 3,2% în 2025 și 3,3% în 2026, cu condiția ca reducerile de dobândă ale Băncii Centrale Europene așteptate în 2024 să se materializeze. Aceasta ar trebui să aibă ca efect și reducerea costului împrumuturilor pentru gospodării și companii și să stimuleze cererea de credite.
Marile economii europene continuă să funcționeze într-un mediu extrem de dificil, afirmă Omar Ali, director regional pentru servicii financiare în EY.
”Ratele dobânzilor sunt la cel mai ridicat nivel de la formarea Zonei Euro, tensiunile geopolitice au crescut și, în acest an, deși inflația și prețurile la energie sunt în scădere, acestea rămân ridicate. Piața imobiliară este cea mai afectată. Pentru gospodăriile din întreaga Europă, costurile ridicate ale vieții și ale împrumuturilor înseamnă că mai puțini oameni își cumpără case, ceea ce înseamnă că împrumuturile ipotecare scad la cel mai mic nivel din ultimul deceniu. Privind în viitor, băncile europene se confruntă cu un exercițiu de echilibru, pentru a menține bilanțuri solide, a reduce costurile și a continua să sprijine clienții. Progresele pe care firmele le-au făcut pentru a se digitaliza – în pofida unei succesiuni de șocuri economice și a creșterii lente – le vor ajuta să aibă succes pe termen mai lung, mai ales în contextul în care ne așteptăm la o creștere economică mai puternică începând cu anul viitor”, a declarat Ali.
Creditele ipotecare reprezintă aproape jumătate din totalul împrumuturilor din Zona Euro, iar încetinirea prognozată a creșterii creditelor ipotecare la 1,5% în 2023 și la 2,4% în 2024 reprezintă cea mai slabă creștere de la an la an în doi ani succesivi din ultimii zece ani și o decelerare puternică față de creșterea de 4,9% din 2022. Mișcările reținute din piața imobiliară (în special în Germania), costurile mai mari ale împrumuturilor și înăsprirea continuă a criteriilor de creditare au ca efect atât reducerea cererii, cât și disponibilitatea creditelor ipotecare.
Creșterea creditării bancare pentru întreprinderile din Zona Euro va scădea de la vârful de 5,5%, atins în 2022 (cel mai ridicat din 2008 încoace), la 2,7% în acest an și la doar 2,2% în 2024, cu contracții pe piețele din Italia și Spania. Creșterea mai slabă din 2024 reflectă în mare măsură impactul costurilor mai mari ale împrumuturilor corporative asupra investițiilor întreprinderilor și a împrumuturilor asociate.
În pofida perspectivelor economice dificile și a incertitudinii persistente de pe piață, se preconizează că împrumuturile acordate întreprinderilor se vor accelera începând cu 2025, când se estimează o creștere de 3,1 %, înainte de a ajunge la 3,5 % în 2026, pe măsură ce ratele dobânzilor scad și condițiile economice se îmbunătățesc, ajutate de inflația mai mică și de investițiile de fonduri din programul european Next Generation EU (NGEU).
Scăderea inflației va frâna creditul de consum
După doi ani de contracție a împrumuturilor negarantate (pe parcursul anilor 2020/21), creșterea de 2,7% înregistrată în 2022 pare să fi fost un punct culminant. În 2023, se preconizează o creștere moderată a creditului de consum, de 1,6%, urmată de 1,9% în 2024. Acest nivel este scăzut în comparație cu nivelurile anterioare pandemiei, în care creșterea a fost în medie de 5%, între 2015-19. Deși scăderea prognozată a inflației va sprijini cheltuielile discreționare ale consumatorilor, aceasta ar urma să influenţeze și creșterea cheltuielilor în numerar și a finanțărilor asociate prin intermediul cardurilor de credit și al împrumuturilor personale.
Piața de muncă puternică din statele europene și o redresare constantă a încrederii consumatorilor ar trebui să susțină creșterea cererii pentru credite de consum, iar prognoza EY European Bank Lending Forecast estimează că creșterea creditării va ajunge la 3,2% în 2025 și la 2,9% în 2026.
Situația creditelor neperformante
O economie slabă a zonei euro va determina probabil o creștere a creditelor neperformante (NPL) în toate formele de creditare bancară, dar EY European Bank Lending Forecast nu se așteaptă la o creștere semnificativă în următorii ani. E de așteptat ca orice creștere să rămână cu mult sub nivelurile din timpul și de după criza datoriilor din zona euro. Se preconizează că împrumuturile neperformante, ca pondere din totalul împrumuturilor în întreaga zonă euro, vor crește la 2% în 2023 și la 3,1% în 2024, de la 1,8% în 2022, pe măsură ce se acumulează efectul întârziat al creșterii ratelor dobânzilor. Pentru context, ratele creditelor neperformante au atins un nivel maxim de 8,4% în 2013.
Se preconizează că Spania și Italia vor înregistra cele mai mari rate ale creditelor neperformante în 2023, de 2,3% și, respectiv, 2,7%, parțial din cauza volumului ridicat de credite ipotecare cu rată variabilă de pe ambele piețe, care îi lasă pe debitori mai expuși la costuri mai mari.
Reglementările și criteriile de creditare mai stricte de după criza financiară mondială ar trebui să însemne că debitorii de credite ipotecare sunt mai în măsură să facă față ratelor mai mari, în timp ce economiile acumulate de gospodării în timpul pandemiei și ratele scăzute ale șomajului în întreaga regiune ar trebui să ofere o plasă de siguranţă împotriva creșterii costurilor îndatorării. În ceea ce privește întreprinderile, îmbunătățirea perspectivelor privind prețurile la energie și inflația, precum și dovezile recente de creștere a marjelor de profit ar trebui să acționeze pentru a limita creșterea ponderii creditelor neperformante pentru întreprinderi.
Pe parcursul acestui an, pe măsură ce ratele dobânzilor și tensiunile geopolitice au crescut, economia Europei – și băncile care o susțin – au fost testate până la noi limite, spune Nigel Moden, manager regional pentru servicii bancare și piețe de capital.
”Cu toate acestea, provocările economice nu produc în sectorul bancar fisurile la care mulți s-ar fi așteptat în urmă cu un deceniu și jumătate, ceea ce reflectă eforturile depuse de instituțiile financiare din regiune pentru a-și constitui rezerve de capital ridicate și pentru a-și consolida pozițiile financiare și, în cele din urmă, pentru a absorbi presiunea economică. În timp ce creșterea creditării bancare va încetini pe termen scurt, imaginea este pe mai departe una de redresare. S-ar putea să fie lentă, dar, în absența unor noi provocări majore și neprevăzute, ne așteptăm la o îmbunătățire constantă a economiei și a volumului de creditare. În pofida creșterii prognozate a pierderilor din credite, se așteaptă ca nivelurile de depreciere să rămână mult sub cele înregistrate după criza financiară, iar creșterea cererii noi de credite începând de anul viitor ar trebui să contribuie la contracararea unei părți a impactului”, a afirmat Moden.
V. B.