- Vlad Drăghicescu
(corespondență specială)
Șomajul se extinde cu repeziciune, iar perdanții crizei pe care o traversăm vor fi cu precădere întreprinzătorii independenți, avertizează economiștii din Republica Federală. Aceștia spun că mulți oameni vor fi mai săraci ca urmare a crizei coronavirus. Unii pun sub semnul întrebării majorarea pensiilor.
Interdicția de contact între oameni și închiderea multor fabrici afectează tot mai mulți angajați, prefigurând cea mai gravă criză economică de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Potrivit unui studiu realizat de institutul sociologic Kantar, citat de cotidianul „Welt am Sonntag”, aproximativ 2,1 milioane de cetățeni suferă pagube financiare existențiale. Alți 3,5 milioane de germani se confruntă cu pierderi financiare semnificative, iar 14,4 la sută dintre ei cu o diminuare ușoară a veniturilor. În concluzie, mai mult de o cincime din populație va avea mai puțini bani decât înainte de criză.
Investigația sociologică arată că, în pofida ajutoarelor de stat destinate salvării economiei, perdanții actualei crizei sunt îndeosebi liber profesioniștii, care în multe cazuri (57 la sută) se confruntă cu dificultăți financiare severe. Unsprezece la sută dintre aceștia înregistrează scăderi ale veniturilor cu peste 80 la sută.
Prejudiciile economice sunt dramatice în mai multe domenii de activitate, de pildă cel turistic și gastronomic. Michael Frenzel, președintele Asociației Federale a Industriei Germane de Turism, avertizează că, în industria pe care o reprezintă, un milion de angajați (din circa trei milioane) vor rămâne pe drumuri din cazula restricțiilor.
Închiderea multor afaceri a lăsat urme profunde în comerțul cu amănuntul. Iar manifestările culturale și industria târgurilor comerciale se află într-o situație ce pare fără ieșire.
Aproape 60 la sută dintre agențiile de recrutare a forței de muncă au redus numărul angajaților. Fiecare al doilea producător de articole din piele și încălțăminte și aproximativ 30 la sută din companiile din domeniul metalurgic vor face disponibilizări.
Mai mulți șomeri, mai puține contribuții la sistemul de pensii
Bernd Raffelhüschen, profesor de economie financiară la Universitatea din Freiburg, consideră că este necesar ca majorarea pensiilor, ce ar urma să intre în vigoare în luna iulie, să fie suspendată din cauza crizei coronavirus.
„Avem nevoie de un moratoriu privind pensiile până la sfârșitul anului”, a declarat Raffelhüschen pentru cotidianul „Bild” (ediția de marți). Abia atunci guvernul federal ar trebui să decidă dacă va crește pensia sau dacă această majorare trebui redusă la jumătate.
Potrivit planului marii coaliții de la Berlin, formată din conservatori și social-democrați, pensiile ar urma să crească cu 3,45 la sută în vest și cu 4,2 la sută în landurile din estul țării începând de la 1 iulie.
Oprirea acestui proiect pe fondul epidemiei de Covid19 ar însemna economii de trei până la patru miliarde de euro în fondul de pensii până la sfârșitul anului, când dimensiunea crizei economice, respectiv efectele nocive ale acesteia asupra pieței muncii și a veniturilor la fondul de pensii vor fi mult mai clare, mai spune Raffelhüschen.
Profesorul german care, potrivit propriilor declarații este un reprezentant al școlii din Freiburg și apără opinii economice liberale în ceea ce privește reforma sistemului german de pensii, spune că majorarea pensiilor în iulie ar însemna că povara crizei este suportată doar de persoanele aflate în șomaj tehnic și de șomeri.
De asemenea, Raffelhüschen consideră că sistemul de pensii din Republica Federală are nevoie de o reformă profundă. Din cauza schimbărilor demografice, contribuțiile la sistemul de pensii vor trebui să crească, pensiile să scadă și vârsta de pensionare să crească.
„Dacă nivelul pensiilor rămâne așa cum este, până în 2040 nivelul contribuției va crește până la 26-27 la sută, condiția fiind ca guvernul federal să poată finanța creșterea subvenției finanțate de impozite. Iar efectele crizei coronavirus asupra pensiilor le vom afla abia în doi-trei ani”, a spus Raffelhüschen pentru „Bild”.
Declarațiile lui Raffelhüschen amintesc de ideea formulată în urmă cu patru ani de Wolfgang Schäuble, fost ministru federal de finanțe, în prezent președinte al Bundestagului, care a propus majorarea vârstei de pensionare la 70 de ani. De altfel există voci care susțin chiar necesitatea ieșirii la pensie la 80 de ani.
„Italia și alte țări să folosească avuțiile personale pentru combaterea crizei”
Într-un interviu acordat cotidianului „Die Welt”, economistul Daniel Stelter, autorul lucrării ”Coronomics”, o analiză în profunzime a efectelor pandemiei de coronavirus asupra economiei globale, atrage atenția că noul coronavirus va amplifica, asemenea unui turbocompresor, unele tendințe deja prezente în economia globală, prefigurând apariția unei noi ere. ”Coronomia va veni indiferent dacă ne place sau nu”, spune Stelter.
Acesta crede că, în noul context economic global, Berlinul trebuie să tragă concluziile corecte și să se țină cont și de propriul interes.
”Este absolut clar că Germania trebuie să demonstreze solidaritate cu țări precum Italia sau Spania, care sunt afectate de pandemie. Ideea mea este că ar trebui să o facem în mod inteligent. Dezbaterea se bazează încă pe concepția greșită că Germania este o țară atât de bogată încât trebuie să ajute necondiționat toate celelalte țări”, a declarat Stelter pentru „Welt”.
Obligațiunile comune, a explicat acesta, reprezintă socializarea datoriei publice la nivelul zonei euro. Or, nivelurile datoriilor din țările membre sunt atât de diferite, încât eurobondurile – și, prin urmare, deservirea datoriei pe baza puterii economice – ar însemna o mutare semnificativă a avuției între contribuabilii din fiecare țară, cu excepția cazului în care sunt adaptate impozitele, contribuțiile, beneficiile sociale și nivelurile pensiilor în toate țările. Având în vedere diferențele mari în ceea ce privește avuția gospodăriilor din țările membre ale euro, acest lucru este problematic, a explicat Stelter.
Economistul german atrage atenția că, potrivit tuturor datelor disponibile, gospodăriile italiene nu numai că sunt semnificativ mai bogate decât gospodăriile germane, ci și mai puțin îndatorate. Potrivit lui Stelter există mai multe explicații pentru această situație.
Pe de-o parte, a subliniat acesta, este vorba despre povara fiscală deosebit de mare suportată de clasa de mijloc din Germania. De asemenea, din nefericire pentru ei, germanii preferă produse financiare cu dobândă scăzută, precum conturile de economii sau asigurările de viață. De asemenea, Germania ar un număr scăzut de proprietari de locuințe.
El pledează pentru ajutarea Italiei prin investiții directe, împrumuturi sau asistență medicală punctuală. ”Corect ar fi ca Italia și celelalte țări aflate în criză să ia în considerare utilizarea avuțiilor private pentru a-și rezolva problemele datoriilor. De ce ar trebui ca în alte țări acest subiect să fie tabu, când la noi el este discutat fără să fie nevoie?”, a întrebat Stelter.
foto: DPA / Südwest Presse