- Vlad Drăghicescu
(corespondență specială)
În Germania, măsura suspendării anumitor drepturilor fundamentale pe fondul epidemiei de Covid19, a alarmat numeroși experți în drept și comentatori. Îngrijorați că dezbaterea publică sugerează adesea contrariul, aceștia atrag atenția că îngrădirea libertății nu trebuie să fie privită ca de la sine înțeleasă și acceptată ca normă a cărei abrogare necesită justificare.
Bunăoară, Hans-Jürgen Papier, fostul președinte al Curții Constituționale din Germania, afirmă că, în actuala criză, nu măsurile de relaxare necesită justificare, ci menținerea restricțiilor asupra drepturilor fundamentale.
„Să ne fie clar: scopul unui stat constituțional este în primul rând protejarea libertății. Protejarea sănătății nu justifică nicio interferență cu libertatea”, a avertizat reputatul jurist în cadrul unei dezbateri telefonice cu ministrul federal al Justiției, Christine Lambrecht, găzduită vineri de publicația Der Spiegel.
În replică, Lambrecht a amintit că judecătorii Curții Constiționale Federale au subliniat fără echivoc datoria statului de a proteja viața umană, ce reprezintă o valoare maximă în ordinea constituțională germană. Politiciana social-democrată, ce a preluat Ministerul Federal de Justiție în iunie anul trecut, a afirmat că „se lucrează cu viteză maximă” pentru ca libertățile să nu fie suspendate nici măcar cu o zi mai mult decât este necesar.
Hans-Jürgen Papier a criticat evaluarea diferită, de la un land federal la altul, a proporționalității intervențiilor asupra drepturilor fundamentale în contextul crizei sanitare actuale, arătând că aceasta este o chestiune ce ține de drept și nu o decizie politică.
În vârstă de 76 de ani, fostul judecător constituțional a dezavuat și propunerea, adesea vehiculată în spațiul public, ca persoanele din așa-numita categorie de risc, să nu beneficieze de relaxările măsurilor restrictive.
„A lua în considerare dispoziții și interdicții doar pentru anumite grupe de vârstă și persoane cu boli anterioare sau dizabilități, ar fi, de asemenea, o discriminare nejustificată”, consideră Papier.
Președintele Bundestag-ului, Wolfgang Schäuble: „Dreptul la viață nu se aplică fără restricții”
Recent, Wolfgang Schäuble, președinte al Bundestag-ului, camera inferioară a Parlamentului german, a explicat că dreptul la viață nu este valabil în mod necondiționat și că, altfel decât demnitatea, nu este bunul cel mai de preț.
De fapt, conservatorul Schäuble, un veteran al politicii germane, a făcut trimitere la legea fundamentală, care arată că asupra dreptului la viață se poate interveni prin lege. Prin urmare, în caz de litigiu, acesta se află în concurență cu alte drepturi fundamentale, alături de care trebuie pus în balanță: dreptul la religie și libertatea religioasă, dreptul cetățeanului la o activitate economică, dreptul la liberă adunare sau dreptul de a călători – toate acestea fiind actualmente încorsetate de restricțiile vizând combaterea coronavirusului.
„Când aud că orice altceva trebuie să facă un pas înapoi în fața protejării vieții, trebuie să spun că acest lucru nu este corect în forma asta absolută. Drepturile fundamentale se restricționează reciproc. Dacă există o valoare absolută în legea noastră de bază, aceea este demnitatea umană. Aceasta este inviolabilă. Însă ea nu exclude faptul că murim”, a spus politicianul creștin-democrat.
Îngrijorări în creștere. „Coronalizarea” vieții
Până acum, populația germană nu pare să fi fost foarte preocupată de restricțiile asupra drepturilor fundamentale. Potrivit unui sondaj realizat în urmă cu o săptămână de Institutul pentru Demoscopie Allensbach (IfD), 80 la sută dintre germani susțin afirmația potrivit căreia trebuie făcut „totul” pentru a combate coronavirusul, „chiar cu prețul limitării suplimentare a libertății oamenilor”.
Sociologul Thomas Petersen, care a analizat cu atenție relația concurențială între securitate și libertate în ultimii ani, nu este surprins de rezultatul studiului IfD. „Cetățenii cer din ce în ce mai multe interdicții, controale și intervenții ale statului”, scria Petersen încă din 2011, după cum amintește cotidianul Die Welt.
Foarte pronunțată ar fi, potrivit expertului sus-menționat, intoleranța multor germani față de afirmații care le contrazic propria opinie, motiv pentru care „minorități substanțiale din populație” ar solicita chiar suprimarea plurității de opinii.
În dialog cu Die Welt, Petersen identifică în acest fenomen o tendință îngrijorătoare spre conformism, ce este amplificată de criza coronavirus. „Se vorbește adesea despre o nouă normalitate. Însă nu este nimic normal cu privire la starea actuală de urgență. Nu sfârșitul restricțiilor asupra drepturilor fundamentale necesită justificare, ci continuarea lor”, a spus Petersen în dialog cu Die Welt.
Publicația se întreabă în ce direcție merge o societate în care majoritatea covârșitoare a populației nu numai că susține anularea drepturilor fundamentale, ba chiar o aplaudă.
Un posibil răspuns este oferit jurnaliștilor germani de către Markus Gabriel, profesor de folosofie la Bonn. Într-un eseu publicat în paginile ziarului berlinez, acesta își exprimă temerea față de „coronalizarea” vieții cotidiene.
„Aceasta include un nou simptom, pe care aș dori să-l numesc igienism. Asta presupune că privim oamenii ca purtători ai virusului, ca potențial infectați, al căror comportament trebuie să-l controlăm și să-l monitorizăm prin măsuri stricte de igienă. Acest igienism s-ar putea transforma într-o dictatură sanitară”, avertizează Gabriel.