17.2 C
București
joi, 19 septembrie 2024 - 15:29
No menu items!

Germania: Coșmarul extremei drepte își face loc în politica mare. Care sunt cauzele și consecințele

spot_img

Alegerile regionale de duminică din estul Germaniei au consemnat o victorie istorică pentru extrema dreaptă, prima din perioada postbelică. Aceasta nu este o surpriză, deoarece sondajele prevedeau acest succes. Dar este un motiv de îngrijorare pentru cei care văd o deteriorare a discursului public și o alunecare spre violență.

Partidul de extremă drapta Alternativa pentru Germania (AfD) a câștigat alegerile în landul Turingia, cu 32,8% din voturi, faţă de 23,4% la alegerile anterioare. În Saxonia, AfD s-a clasat pe locul al doilea, cu 30,6% din voturi, puţin sub Uniunea Creştin-Democrată (CDU), care a obţinut 31,9%.

O analiză a publicației belgiene L’Echo arată că principalele explicații pentru succesul AfD sunt nemulțumirea față de guvernul federal actual și radicalismul acestui partid. Guvernul de la Berlin, condus de Olaf Scholz, este format din Partidul Social Democrat (SPD), Verzii (Grünen) și liberalii (FDP).

Toate cele trei partide au fost învinse în alegeri. SPD-ul lui Olaf Scholz a obținut doar 6,1% din voturi în Turingia și 7,3% în Saxonia. Verzii abia au rezistat în Saxonia, dar au fost excluși din parlamentul regional din Turingia, unde nu au reușit să obțină procentul de 5% necesar pentru a-și ocupa locurile. Liberalii din FDP au fost sub prag în ambele landuri. Toate celelalte partide refuză să se alieze cu extrema dreaptă, însă ponderea mare a AfD în parlamentele regionale duce la banalizarea extremei drepte.

”Acest rezultat reflectă nemulțumirea față de guvernul lui Olaf Scholz. Votul reflectă, de asemenea, scepticismul publicului cu privire la poziția Germaniei privind sprijinul pentru Ucraina și ajutorul militar”, a declarat Benjamin Biard, politolog la Centrul de Cercetare și Informare Socio-Politică din Bruxelles (CRISP).

Inflația, tranziția ecologică dificilă și disputele din cadrul coaliției au penalizat cele trei partide aflate la putere. ”Acest vot reflectă, de asemenea, scepticismul opiniei publice cu privire la poziția Germaniei privind sprijinul pentru Ucraina și ajutorul militar. De asemenea, poate fi explicat prin sentimentul anti-imigrație, care a fost deosebit de puternic după criza refugiaților sirieni și gestionarea acesteia de către Angela Merkel. Iar recentul atac cu cuțitul din Solingen a readus această problemă pe agenda politică. AfD a reușit să profite de acest lucru”, a adăugat Biard.

Pe 23 august, în Solingen (vestul Germaniei), un sirian suspectat de legături cu organizația jihadistă Statul Islamic a ucis trei persoane. Acesta reușise să evite un ordin de expulzare, reaprinzând dezbaterea privind imigrația.

AfD nu este singurul partid care exploatează acest context terorist. Și noul partid BSW adoptă o poziție dură în ceea ce privește imigrația. De asemenea, susține oprirea livrărilor de arme către Ucraina și se opune amplasării de rachete americane cu rază lungă de acțiune în Germania. Fondat înainte de alegeri de Sahra Wagenknecht, provenită din partidul de stânga radicală Die Linke, acesta a obținut 11,8% în Saxonia și 15,8% în Turingia.

Cu un an înainte de alegerile generale, peisajul politic german este într-o stare de bulversare.

AfD s-a făcut remarcat în urmă cu zece ani prin ideile sale eurosceptice, apoi s-a radicalizat rapid.

”AfD evoluează diferit de alte partide radicale din țările vecine, cum ar fi Vlaams Belang în Flandra, Rassemblement National în Franța și PVV în Țările de Jos. Presupune o anumită formă de radicalizare, în timp ce altele încearcă să se de-demonizeze prezentându-se ca partide normale. Pentru o lungă perioadă de timp, s-a crezut că Germania este ferită, chiar imună, de extrema dreaptă, având în vedere istoria și rănile sale. Memoria anilor 1930 și 1940 este încă vie și se credea că acest lucru face posibilă distanțarea de aceste idei. Mai multe partide extremiste au încercat să se impună înainte de AfD, dar au eșuat”, a mai spus Biard.

În ianuarie, o publicație germană a dezvăluit că mai multe personalități ale AfD și neo-naziști au avut o întâlnire secretă privind un plan pentru deportarea în masă a persoanelor de origine imigrantă. Acest lucru a dus la o mobilizare uriașă pe străzi. În mai, liderul AfD din Turingia, Björn Höcke, a fost condamnat pentru că a rostit „Alles für Deutschland” („Totul pentru Germania”), un slogan folosit de naziști și interzis în Germania.”

Triumful AfD în Turingia este primul al unui partid de extremă dreapta din Germania după cel de-Al Doilea Război Mondial. Liderul Bjorn Hocke este reprezentantul celei mai radicale aripi a partidului.

Duminică, Hocke s-a deplasat la secția de vot într-o Lada Niva, autoturism de producție rusească, potrivit imaginilor apărute în social media.

 

T. S.