- Cornel Filimon
(corespondență specială)
Bundestagul, camera inferioară a Parlamentului german, s-a reunit miercuri în clădirea Reichstagului din Berlin pentru a proceda la alegerea în postul de cancelar federal a social-democratului Olaf Scholz.
Momentul marchează încheierea definitivă a celor 16 ani de „domnie” ai Angelei Merkel.
Noul șef al guvernului a anunțat deja că, la fel ca predecesorul său social-democrat Gerhard Schröder, nu va folosi formula jurământului religios.
Scholz a primit 395 din cele 707 voturi exprimate în cadrul unui vot secret. S-au înregistrat 303 voturi împotrivă și 6 abțineri, iar 3 voturi au fost anulate. Pentru a putea deveni cel de-al nouălea cancelar al Republicii Federale Germania, ministrul federal de finanțe avea nevoie de voturile unei majorități a celor 736 de deputați.
În situația în care viitoarea alianță de guvernare „semafor”, compusă din SPD (social-democrați), Verzi și FDP (liberal-democrați) deține 416 mandate în Parlament, alegerea lui Scholz era considerată o formalitate.
În vârstă de 63 de ani, Scholz devine al patrulea cancelar federal social-democrat după Willy Brandt (1969-1974), Helmut Schmidt (1974-1982) și Gerhard Schröder (1998-2005). Conservatorii au oferit cinci cancelari: Konrad Adenauer, Ludwig Erhard, Kurt Georg Kiesinger, Helmut Kohl și Angela Merkel.
După numirea sa în funcție de către președintele federal Frank-Walter Steinmeier, Olaf Scholz preia oficial ștafeta de la Angela Merkel la sediul Cancelariei și depune jurământul în Parlament. Ulterior, Steinmeier va „binecuvânta” noul cabinet, alcătuit din opt femei și opt bărbați.
Angela Merkel a urmărit alegerea cancelarului în tribuna de oaspeți a Bundestagului. Când, în deschiderea sesiunii, a fost întâmpinată de președintele Bundestagului, social-democrata Bärbel Bas, deputații – cu excepția reprezentanților Alternativei pentru Germania – s-au ridicat în picioare și au aplaudat furtunos. În plen s-a aflat și fostul cancelar SPD, Gerhard Schröder, care a venit în Bundestag împreună cu soția sa. O altă prezență notabilă a fost cea a fostului președinte federal Joachim Gauck.
Șef al guvernului de la Berlin poate să devine orice cetățean german care are cel puțin 18 ani (nu trebuie să fie membru al Bundestagului). Candidatul este propus Bundestagului de către președintele federal, după discuții cu grupurile parlamentare din Bundestag, iar alegerea are loc fără dezbatere.
În istoria Republicii Federale Germania a fost întotdeauna suficient un singur tur de scrutin pentru alegerea unui cancelar. Gerhard Schröder a fost singurul cancelar care a primit mai multe voturi la primele sale alegeri din 1998 decât aveau parlamentarii coaliției de guvernare roșu-verde (formată din social-democrați și ecologiști).
Planurile noului guvern federal
Reamintim că Partidul Social-Democrat a câștigat alegerile federale din 26 septembrie și a devenit cea mai puternică forță politică, impunându-se cu 25,7%, în fața grupului conservator CDU/CSU, care a înregistrat cel mai slab scor din istoria sa, 24,1%.
Aritmetica electorală ar fi putut permite inclusiv formarea unei alianțe „jamaicane” (numită astfel după culorile partidelor din compoziția ei) – Uniunea CDU/CSU, Verzii și Partidul Liberal-Democrat. Totuși, cele două partide mai mici au optat pentru negocieri de alianță cu Partidul Social-Democrat.
Acordul de coaliție de 177 de pagini, intitulat „Să îndrăznim mai mult progres”, vizează, între altele, majorarea salariului minim legal la 12 euro, extinderea regulii de frânare a creșterii chiriilor și eliminarea taxei pentru promovarea energiei electrice verzi la începutul anului 2023 (măsură menită să reducă povara financiară pentru consumatorii de energie electrică).
De asemenea, din pricina efectelor negative ale pandemiei, noua alianță tripartită de la Berlin și-a exprimat dorința de a accesa noi împrumuturi și anul viitor, urmând ca din 2023 să respecte așa-numita „frână a datoriilor”, un principiu de strictețe bugetară ancorat în legea fundamentală.
Guvernul condus de Olaf Scholz mai promite și că nu va introduce taxe noi și că nu va crește impozitele. Despre planurile noului guvern în privința Europei vom vorbi într-o corespondență viitoare.