Mii de protestatari au mărșăluit sâmbătă prin centrul orașului Tbilisi la un miting împotriva unui controversat proiect de lege privind „influența străină” susținut de guvernul georgian și comparat cu legile rusești care reduc la tăcere disidența.
Mitinguri masive au cuprins țara din Caucaz timp de aproape o lună, după ce partidul de guvernământ Visul Georgian a reactivat proiectul de lege, care a fost abandonat anul trecut din cauza unei reacții violente.
Demonstranții s-au adunat sâmbătă seară în Piața Europei din Tbilisi, în centrul orașului, în cadrul celui mai recent protest, a relatat un jurnalist AFP.
Pe o ploaie torențială, protestatarii au scandat „Nu legii rusești” și „Nu dictaturii rusești”, fluturând steaguri georgiene alb-roșii și steaguri albastre ale UE într-o mare de umbrele în marea piață.
Ne protejăm viitorul european și libertatea”, a declarat unul dintre protestatari, Mariam Meunrgia, în vârstă de 39 de ani, care lucrează pentru o companie germană, adăugând că se teme că țara se îndreaptă în direcția Rusiei.
„Nu avem nevoie să ne întoarcem în Uniunea Sovietică”, a declarat Lela Tsiklauri, în vârstă de 38 de ani, profesoară de limba georgiană.
UE, SUA și ONU s-au pronunțat împotriva legislației, iar șeful ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la violențele poliției împotriva protestatarilor.
La 30 aprilie, poliția georgiană a dispersat în mod violent o demonstrație, lansând gaze lacrimogene, tunuri cu apă și gloanțe de cauciuc, bătând și arestând zeci de persoane.
Proiectul de lege a trecut de a doua lectură în parlament în această lună, înainte de alegerile parlamentare din octombrie, considerate un test cheie al democrației în fosta republică sovietică aspirantă la UE.
Dacă va fi adoptată, legea va impune ca orice ONG și organizație media independentă care primește mai mult de 20% din finanțare din străinătate să se înregistreze ca „organizație care urmărește interesele unei puteri străine”.
Georgian Dream a apărat proiectul de lege, afirmând că acesta va spori transparența în ceea ce privește finanțarea externă a ONG-urilor. Acesta a declarat că intenționează să promulge legea până la jumătatea lunii mai.
Anul trecut, proteste de stradă în masă au forțat Visul Georgian să renunțe la planurile pentru măsuri similare, dar apoi a reintrodus proiectul de lege.
„Anul acesta, valul de oameni și furia este mai puternică”, a declarat Anri Papidze, un student în vârstă de 21 de ani. „Nu suntem victimele propagandei. Nu ne vom opri. Nu vom fi sclavii imperiului rus.”
O altă protestatară, Viktoria Sarjveladze, în vârstă de 46 de ani, era înfășurată într-un steag ucrainean și a spus că soțul ei luptă acolo împotriva Rusiei.
Ea a declarat că „s-au simțit furioși și trădați” de faptul că guvernul a reintrodus proiectul de lege, legând acest lucru de o „luptă pentru putere înainte de alegeri”. „Singurele voci critice serioase care au rămas sunt în sectorul ONG-urilor și în presa independentă”, a spus ea.
Georgia încearcă de ani de zile să aprofundeze relațiile cu Occidentul, dar Visul georgian a fost acuzat că încearcă să apropie țara de Rusia.
Președintele de onoare al partidului, fostul prim-ministru Bidzina Ivanishvili, este considerat în general ca fiind cel care trage sforile puterii de pe scaunul din spate. El a cultivat relațiile cu Moscova, promițând în același timp un viitor în UE.
Luna trecută, într-un discurs rar întâlnit, Ivanishvili a atacat ONG-urile, numindu-le „pseudo-elită hrănită de o țară străină” și a dat vina pe statele occidentale – nu pe Rusia – pentru invazia Georgiei de către Moscova în 2008 și pentru atacul din 2022 asupra Ucrainei.
Elena Cristea