Un profesionist cu o credibilitate neștirbită, care a format generații de praticieni în domeniul geneticii și criminalisticii, face apel la cumpătare și gândire strategică în abordarea pandemiei COVID-19. Ligia Bărbării face apel la autorități să organizeze laboratoare de referință pentru COVID-19, la care să apeleze Direcțiile de Sănătate Publică, pentru a evita erorile de testare. Geneticianul atrage atenția asupra risipei de echipamente, pentru laboratoare care apar ca „ciupercile după ploaie” și pentru care nu există personal suficient de bine pregătit, în condițiile unui blocaj al pieței consumabilelor de bună calitate.
Predicate:
- Cercetătorii italieni au secvențiat virusul din Lombardia și au observat că are o structură stabilă. Acesta este primul pas către formularea unui vaccin. Conform revistei Nature, în acest moment există 78 de candidați confirmați pentru vaccinul COVID-19, dintre care 5 au intrat deja în studii clinice.
- Toate testele disponibile, aflate pe piață în prezent, au hibe. Chiar și testarea moleculară, testarea standard recomandată de OMS, are o acuratețe de 90%, susține geneticianul Ligia Bărbării, în timp ce testările rapide (de tip serologic) au și 30% rezultate fals negative.
- „Testele sunt o loterie”, dar pandemia va sta cel puțin doi ani, afirmă specialistul. „E important să fim pregătiți pentru al doilea val, din lunile de toamnă”, explică geneticianul. Asta presupune crearea unei capacități de testare reală, nu laboratoare de genetică multe și mici, pe mâinile unor tehnicieni care au lucrat glicemii.
Cu experiența lucrului în echipe interdisciplinare și multinaționale, cu un trecut într-un teatru de operațiuni, ca specialist ONU în identificarea cadavrelor cu identitate necunoscută, Ligia Bărbării este de aproape două decenii șeful Laboratorului de Genetică al Institutului de Medicină Legală „Mina Minovici”, o instituție conectată și validată de rețele internaționale de genetică judiciară. Deși este medic legist, Ligia Bărbării a coordonat până acum și sute de proiecte privind aplicații ale geneticii în medicină. Ca om de știință și practician, Ligia Bărbării vorbește, într-un interviu pentru Sursa Zilei, despre cât de importantă este informația de calitate și transparența autorităților, mai ales când informațiile trunchiate pot genera confuzie și neîncredere – cum este cazul testărilor și diagnosticelor contradictorii. Geneticianul face apel la specialiști să aibă curajul să discute pe canale oficiale despre soluțiile și resursele de care dispun în gestionarea pandemiei. Interviul s-a purtat prin Skype și a durat mai mult de o oră.
Certitudini și semne de întrebare despre COVID-19
- Sursa Zilei: Ce ne lisește ca să nu mai purtăm această discuție zilnică despre România care face într-o lună câte testări face Germania într-o zi?
Ligia Bărbării: În primul rând, Germania face asta în mari laboratoare. Genetica moleculară nu se face în laboratoare mici, ci în laboratoare mari și foarte mari. Mai ales testare în masă… Unde ai nevoie, în afară, de așanumitul echipament PCR, și de alte tehnologii. Germania foloseste roboți de pipetare. Si specialistii stau la capatul liniei de roboți și interpetează rezultatele. Asta înseamnă testare în masă. În România, chiar în centrele unde există echipamente, ele sunt de tip unicat și specialisti puțini, roboți mai deloc, sau sunt nefuncționali, pentru că nu mai există consumabile.
- Sursa Zilei: Bun, dar de ce este importantă această diferențiere?
Ligia Bărbării: Testarea standard, testarea recomandata de OMS, este cea moleculară, sau PCR, care se face în laboratoare de genetică moleculară. Sunt teste mai costisitoare și acestea sunt inventariate în statistici, și de OMS, și de cele naționale, pentru că ele pun în mod efectiv diagnostic de infecție cu noul coronavirus. Celelalte teste, acele așanumite teste rapide, sunt un pic cam imprecise și de aceea nu sunt recomadate. Lumea medicală le asteaptă totuși pentru că ajută medicii din anumite puncte cheie sa ia niște decizii. Îi ajută și pe strategii care se ocupă de situația epidemiologică, dar mai mult pe medicii din prima linie, camera de gardă, cabinete medicale, care pot să afle dacă o persoană a fost infectată. Aceste teste se pozitivează după ce omul produce anticorpi, lucru care poate dura și 15 zile de la contactul cu virusul. Aceste teste dezvăluie un istoric, în timp ce testul molecular iți arată care este prezentul, dacă la momentul la care ți se ia proba ai virus in organism. Testul rapid e un test istoric. Îți arată ce s-a întâmplat în organism acum o saptamână sau două săptamâni. Necazul cu testele rapide e că nu au gradul de acuratețe pe care ar trebui să îl aibă. Și este normal să fie așa. Pentru că vorbim de un virus despre care lumea nu știa nimic. Companiile care produc aceste teste au încercat sa pună ceva pe piață, dar în săptămânile care vin și gradul lor de de precizie va crește. Nici testele moleculare nu au gradul de acuratețe de sută la sută și ele sunt undeva la 90%.
- Sursa Zilei: Practic, tot ce există acum în piață ca resursă de testare are o hibă?
Ligia Bărbării: Da, și aceste hibe sunt obiectivate, din cauza intervalului scurt de timp în care lumea a trebuit sa reacționeze. Nu se poate ca într-o lună de zile să elaborezi un test perfect. Un test se perfectează într-un interval de timp. Trebuie făcute loturi de studiu, trebuie făcute validări. Asta cere timp. Adunarea de probe. Realizarea unor eșantioane. Or, în nebunia de acum nu este timp de așaceva. Astfel încât un test molecular care are acuratețe undeva la 90% e considerat un test bun, cu care iți faci treaba. Problema este ca un laborator în care faci acest test să aibă specialist, pentru că un laborator în care s-a testat molecular virus HIV sau bacil tuberculos, evident că va comuta foarte repede, va ști să facă de la o zi la alta acest test și o va face cu un înalt grad de acuratețe. Un astfel de laborator are specialiști deja formați. Întrebarea este ce se întâmplă cu laboratoarele care au apărut ca ciupercile după ploaie. Pe site-ul OMS au fost puse primele 7 companii care au oferit protocoale de testare la COVID-19. Între timp, s-a ajuns la peste două sute de companii. Trebuie spus că niciuna dintre ele nu are o validare pentru aceste testări. În SUA sunt companii mari care se ocupă cu testele genetice moleculare, care au primit de la organismul lor de autorizare, FDA, o așa numită emergency authorization. La fel cum și Agenția Europeană publică acele companii care obțin aceste autorizări de urgență. Deci, dacă cumperi reactivi și echipamente compatibile cu acești reactivi ai șanse să faci un test cu grad înalt de acuratețe, dacă te uiți la aceste companii producătoare de reactivi kituri și …. pe piată se vinde acest kit de reactivi și ți se spune că este compatibil cu… echipamentul A, B si C. Tu, dacă în laborator ai un echipament PCR de tip D, s-ar putea să nu poți să folosești reactivii pe care îi primești de la minister. Că ai un alt tip de echipament PCR. Lucrurile sunt foarte sensibile.
- Sursa Zilei: Bun, ar trebui să existe și o abordare utilă….
Ligia Bărbării: Cineva ar fi trebuit să fi gândit niște centre regionale cu niște specialiști care să facă treaba asta și DSP să apeleze la aceste laboratoare de referință. Nu știu dacă e o strategie bună să creezi în fiecare județ un laborator de genetică moleculară. În opinia mea este o strategie perdantă pe temen lung și mediu. Și această pandemie nu pleacă. Ea va sta doi ani de zile. Va fi nevoie doi ani de zile să facem testări. Acum toată lumea aleargă după dotări, dupa dotări, dar ce faci cu dotările pe termen mediu și lung dacă nu există oameni care să le opereze. Sau dacă sunt numai oameni care până mai ieri au facut numai teste de biochimie, au măsurat glicemii… Nu poți peste noapte să te apuci să faci PCR și să dai rezultate cu înalt nivel de acuratețe. E o loterie!
- Sursa Zilei: Incertitudinile aduc și neîncredere…
Ligia Bărbării: Deja efortul care s-a făcut până acum este absolut apreciabil, dar observați că apare în presă că bolnavul pozitiv era negativ. Nu se spune dacă testarea a fost moleculară sau serologică. Uneori aflăm cine a făcut prima testare. Sau pe doua. A treia. Cine are pregătire în domeniu și cunoaște rețeaua știe, dar ceilalți rămân pe stradă confuzi. Ar trebui să se spună clar diagnosticul de certitudine vine din următoarele centre. Iar aceste centre sunt…. Restul vor trebui ca în următoarele luni să se autorizeze și să-și valideze protocoale de lucru. Altfel nu se poate. Fără o validare a protocoalelor de lucru nu e posibil să performezi și situațiile acestea de confuzie se vor multiplica. Tocmai opinia unor virusologi foarte renumiți pe plan mondial este că acea reinfecție este datorată unor erori de testare. Și se lucrează foarte mult la a descoperi dacă avem de a face cu o reinfecție, mai ales la persoane care nu manifestă simptome.
- Sursa Zile: O soluție mai bună?
Ligia Bărbării: Trebuie gândită o strategie pentru testare sistematică pe regiuni. Așa cum s-au organziat spitale de Covid-19. Nu e suficient că există laboratoare performante cum sunt cele de la Institutul Național de boli infectioase Matei Balș. Laboratorul cu cea mai mare capaciate și cu adevarat robust este cel de la Institutul Cantacuzino, dar și cel la Babeș. Mai sunt și clinici private care aveau înainte laboratoare de genetică moleculară, aveau și echipamente și oameni pregătiți. Nu e apărută peste noapte această capacitate. Problema e ce faci în țară. Că afară de spitalele de boli infecțioase care au personal calificat, dar total insuficient, cum organizezi acolo pe termen mediu și lung o testare în masă? Există ordinul chimistilor si biologilor. Președinta ordinului a ieșit acum câteva zile și a dat public numărul. Este real. Sunt 28 de persoane înregistrate la nivel național, mă refer la rețeaua Ministerului Sănatații, că mai există specialiști de medicină veterinară. E un număr absolut infim. La ei se mai adaugă, să spunem, cadrele ditactice din universitățile de medicină, dar oricum sunt insuficiente. La populația României de 20 și ceva de milioane locuitori e clar că nu poți să ai un specialist în biologie moleculară la un milion de locuitori. Este absolut hilar. Nu poți să faci testare în masă în condițiile astea.
- Sursa Zilei: Sunt și alte necunoscute în ecuația COVID și zilnic apar informații aproxiativ științifice pe care nici nu știu unde să le verific. Spre exemplu o știre foarte tare zilele acestea este că românii și partea aceasta de Europa nu sunt atât de grav afectați datorită unei mutații, unei diferențe genetice. E adevărat?
Ligia Bărbării: Ce se întâmplă în organismul uman acum se studiază. O genă poate să aibă variante. Iar noi să fi tras varianta câștigătoare. Este viabilă teoria. Așa cum, în cadrul eceleiași categorii de risc, o persoană face boala în formă medie, alta în formă gravă sau fără simptome și nu există explicații pentru asta. Tot așa nu se cunoaște exact cum interacționează virusul cu sistemul imunitar. Sunt o multime de teorii care vor fi valide în lunile următoare referitoare la mecanismele acestea imunologice care pun în actiune virusul. Și fiecare, în funcție de experiența și de cercetările anterioare, încearcă acum să facă comentarii, să emită o teorie. Sunt la nivel de teorie. Posibil sa fie confirmate în viitoarea jumătate de an, posibil să fie infirmate.
- Sursa Zilei: Din experiența dumneavoastră, care poate fi distanța de la teorie, la realitate?
Ligia Bărbării: Experiența în laboratorul pe care îl conduc este în ceea ce privește testarea pe ADN uman pentru științe judiciare. Genetica forenzică este o disciplină extrem de specializată a geneticii umane, dar ce ne aseamănă într-un anume fel cu virususologii este că lucrăm cu catități foarte mici de ADN sau degradat,și de acceea tehnicile de laborator sunt similare celor din laboratoarele de virusologie, de testare moleculară. Dar, distanța până la concretizarea unei teorii depinde și de interesul pe care il suscită. Pentru că atunci când pornesc la cercetare 100 de echipe, poți să ai rezultate în 3 luni. Acum miza este mare și se investesc bani foarte mulți și în testare, și în găsirea tratamentelor și a unui vaccin. E o competiție la nivel mondial pornită și e o miză economică mare. De aceea în fiecare zi suntem asaltați cu știri. Despre noi teste în masă. Noi potențiale vaccinuri. Pentru că aceste informații circulă în toată lumea. Trebuie să ne căutăm sursele. Pe site-urile OMS, ale marilor reviste științifice, care publică informații verificate. Și ale marilor universități. Competiția este între mari laboratoare din lume. Citeam, ieri, că o echipă de medici italieni, cercetători care au secvențiat virusul care a circulat în zona Lombardia, au ajuns la concluzia că virusul este stabil. Este considerată o veste foarte bună, pentru că un virus stabil este un material foarte bun pentru un viitor vaccin. Acestea sunt veștile care trebuie să ne bucure. Sunt foarte multe articole. Au fost făcute studii, vorbind de calitatea testelor și a medicamentelor. Un articol aducea în atenție situatia chiminei. Prima dată când a apărut chimina, folosită pentru tratamentul malariei, piața a fost invadată cu falsuri pentru mulți ani. La fel când a fost introdusă pe piață penicilină, după cel de al doiela război mondial. O fiolă de penicilină făcea minuni. Și existau la negru foarte multe falsuri. La fel și acum trebuie să fim foarte atenți când facem teste si când se achiziționează produse din aceastea medicale. Produsele de calitate mediocre – sub standard – îți afecteză activitatea, acuratețea testărilor în laborator. Niște simple dispozitive de plastic cum sunt vârfurile de pipetă, care dacă nu sunt de calitatea care trebuie, prejudiciază testarea chiar dacă ai cele mai bune echipamente și cel mai bun personal din lume. Și să fim nevoiți să cumpărăm aceste vârfuri de pipetă, pentru că numai astea se găsesc la ora actuală…. În situații de criză e ușor să critici, dar trebuie să te gândești și la aspectul general al pieței din momentul de față. Într-adevăr, trebuie să cauți produsele cel mai bune de pe piață, dar producătorii europeni si din SUA, de la care se imporită de regulă produse de calitate înaltă, scumpe, dar calitate, și-au cam închis porțile pentru export. Și în momentul de față trebuie să ne mulțumim cu produse de calitate discutabilă ca să nu spun altfel și trebuie să fim foarte atenți pentru că e posibil să ne invadeze piața. E o realitate, și nu numai pentru teste de laborator. Spre exemplu, paracetamolul, la un moment dat, a fost învinovățit că este nefrotoxic și, întradevăr erau niște producători care livrau la o puritate necorespunzătoare, în anii ”80-90, iar după ce lucrurile au fost mai bine analizate și-au dat seama că o substanță bine purificată este de ajutor și proprietățile nefrotoxice sunt mai rar întâlnite. Să fim foarte atenți de unde ne luam testele de laborator, medicamentele, dispozitivele medicale 35.37 asta atrage atenția literatura de specialitate.
- Sursa Zilei: Totuși specialiștii par mai activi decât în mod obișnuit.
Ligia Bărbării: Nu am mai văzut atâția doctori câți am văzut în ultimele 2 săptămâni de când am terminat facultatea. Zeci de specialiști. Unii cu vești positive, alții cu abordări alarmiste. Trebuie să găsim și strategii pentru termen mediu si lung, pentru că nu se termină în aprilie. Aprovizionarea cu reactivi, cu materiale, va continua, ea va fi o problemă, sistemul sanitar trebuie să se gândească cum chivernisește acești bani pe care ii are acum și pe care nu-i va mai avea poate peste 6 luni. Trebuie să fim foarte atenți ce se cumpără, de la cine se cumpără, pentru că dacă nu luăm ce trebuie acum, te trezești că peste 6 luni nu mai faci față la valul dooi.
- Sursa Zilei: Vă exprimați ca și cum e o certitudine valul 2. Adică în lunile de toamnă-iarnă?
Ligia Bărbării: Va fi o certitudine în toată lumea. Nu așa de fierbinte ca valul unu. Nu o spun eu. O spun toți specialiștii și o demonstrează cu date de statistică și cu simulări foarte serioase. Mă refer la octombrie-noiembrie. Va fi perioada de vară, lumea se va dispersa. Marile centre urbane vor fi mai puțin aglomerate. Școlile semiînchise. Concedii. Dar când va reveni toată lumea în activitate, în octombrie, așa cum revenea gripa, va reveni și COVIDUL și trebuie să fim pregatiți de data asta. Clar nu se va termina așa de ușor.
- Sursa Zilei: Vă hazardați să faceți o previziune? Ce urmează în această criză sanitară?
Ligia Bărbării: Pot spune așa: această entitate este de mici dimensiuni. Formula ei o scriem pe o singură pagină de hârtie. Comparativ cu formula materialului genetic uman care e scrisă pe 3 milioane de pagini. Așa că sigur vom învinge. Cine e de specialitate va furniza un vaccin. Și în următoarele luni de zile și testele moleculare se vor perfecționa și vor exista și acele teste rapide depre care se vorbește pentru testarea în masă. Și dacă aceste teste în masă și rapide vor fi și cu grad înalt de acuratețe si ieftine, populația nu are decât de beneficiat. Și din punct de vedere al sănătății, și economic. Și să sperăm că vor ajunge cât mai repede, pentru că se investește mult în aceasta competiție COVID-19 la nivel internațional. Sunt niște studii preliminare care arată că, spre exemplu, testele inumologice ale companiei Abbot, cu rezultat în 5 și 15 minute, au cam multe fals negative. Practic din 100 de pacienti testați, 30 au ieșit că nu au avut niciodată boala. Este foarte mult pentru un test. Și evident compania s-a repliat și acum probabil va ieși cu ediția a doua revizuită. S-au grabit, au ieșit, cei care au avut de criticat ceva e normal să critice dacă nu merge bine. Pe site OMS, cred că o sută și ceva dintre companiile care oferă testare sunt chinezești și nu or sa primească vreodată autorizare pe piața americană. De unde se vede că este și un război economic. Nu este numai o epidemie propriu-zisă, asistăm și la un război de tip economic între marii producători de dispozitive medicale și de diagnostic. Companiile americane sunt vreo 5, pe teste imunologice. Și în Europa, Siemens a lansat un test rapid pe piață. Toate au câte un calcâi al lui Ahile. O să vedem în următoarele saptămâni cu ce rezultate. Ei au firma care produce de mulți ani și echipamente și reactivi de biologie moleculară. În Germania nu contează această problemă. Ei au echipamente, nu au nevoie de nimic din China. Atenția cea mai mare trebuie să fie la produse. Suprizele nu vin din Europa, ci din zona China.
Organizația Mondială a Sănătății făcut public, în 6 februarie, un ghid de planificare strategică și operațională care oferă soluții pe trei luni. Practic, până în 30 aprilie, guvernele statelor afectate de Covid-19 au un manual pentru gestionarea pandemiei. După 30 aprilie, guvernele trebuie să-și adapteze strategiile în funcție de evoluția infecției și de posibilitățile naționale de testare și tratament. Găsiți aici documentul original.
„Este esențial să comunicăm publicului ce se știe despre COVID-19, ce nu se știe, ce se face și se fac acțiuni în mod regulat. Activitățile de pregătire și răspuns ar trebui să fie realizate într-un mod participativ, bazat pe comunitate, care să fie updatat și optimizat în mod continuu la feedback-ul comunității, pentru a detecta și a răspunde la îngrijorări, zvonuri și dezinformare. Schimbări în intervențiile de pregătire și răspuns ar trebui anunțate și explicate în timp și trebuie dezvoltate pe baza perspectivelor comunitare. Comunicarea sensibilă, empatică, transparentă și consecventă în limbile locale, prin canale de comunicare de încredere, folosind rețele sociale și capacitatea de consolidare a entităților locale sunt esențiale pentru a stabili autoritatea și încrederea.” SURSA: Ghid OMS pentru gestionarea pandemiei de către guvernele statelor afectate de COVID-19.