Gabriel Oprea spune că proiectul privind majorarea salariilor demnitarilor a fost făcut de mai mult timp, iar „ideea a aparţinut Guvernului şi lui Victor Ponta”
Vicepremierul Gabriel Oprea, care a anunțat, miercuri, ordonanța privind majorarea indemnizațiilor primilor 48 de demnitari ai țării, spune că premierul Victor Ponta a știut de această ordonanță și a fost de acord cu ea, înaintea ședinței de guvern de miercuri. Astfel Oprea, care era premier interimar miercuri, spune că de față cu ceilalți miniștri, Ponta a acceptat ideea ordonanței, având rezerve doar în privința preşedintelui Iohannis, că va susţine ordonanţa.
Proiectul de ordonanţă a fost făcut de mai multă vreme la Ministerul Muncii, ideea aparţinând Guvernului şi lui Victor Ponta. Ştiu că premierul Victor Ponta şi preşedintele Klaus Iohannis s-au pus de acord în principiu asupra adoptării unui act normativ prin care să fie majorate indemnizaţiile demnitarilor, în contextul discuţiilor despre creşterea salariilor bugetarilor. Am lucrat cu ministrul Muncii şi ministrul Finanţelor, ţinând seama de principiul atragerii competenţei şi lupta împotriva corupţiei şi din cei 71 de demnitari care erau vizaţi de proiectul de ordonanţă, au rămas la final 48. Miniştrii Muncii, Finanţelor şi Justiţiei au susţinut această ordonanţă, iar poziţia lor se regăseşte în stenogramele şedinţei de Guvern.
Gabriel Oprea
viceprim-ministru pentru siguranță națională
Premierul Victor Ponta a scris, vineri dimineaţă, pe Facebook, că nu a fost de acord cu ordonanţa privind majorarea salariilor demnitarilor, susţinând că acestea vor fi mărite odată cu salariile bugetarilor, urmând să fie emisă o nouă ordonanţă în acest sens.
Noua Lege a salarizării unitare a bugetarilor este prevăzută să fie aplicată cel mai devreme la sfârşitul acestui an.
Miercuri, Guvernul a decis ca indemnizaţiile lunare ale preşedintelui, prim-ministrului, preşedinţilor Parlamentului, şefilor serviciilor de informaţii să fie majorate începând cu luna august, iar cele mai mari salarii le vor avea preşedintele ţării, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prim-ministrul şi preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului. O altă creştere ar fi urmat să fie aplicată şi miniştrilor, vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor Senatului şi Camerei Deputaţilor, Avocatului Poporului, preşedintelui Consiliului Legislativ şi celui al Curţii de Conturi, şefului SGG şi celui al Cancelariei premierului.