Ponderea compensației angajaților în Produsul Intern Brut a fost de 31,5% în România în anul 2014 față de o medie europeană de 60,1%, o posibilă consecință a dorinței guvernelor din România de a fi pro-business, potrivit unei analize a Fundației Friedrich Ebert România.
”Ponderea compensației angajaților în Produsul Intern Brut este de 31,5% în România în anul 2014 față de o medie europeană de 60,1%. Cu alte cuvinte, dacă la nivel european procentul care revine salariaților este de 60%, în România salariații primesc jumătate din cât primesc cei din Uniunea Europeană, doar 30%, 70% se duce către capital. Aceasta evident pentru că am avut guverne care ne-au spus că vor să fie cele mai pro-business din Europa. Dar problema este mai veche decât dorința guvernelor noastre de a fi pro business, însă îngrijorător este că acest procent scade”, a declarat vineri Victoria Stoiciu, coordonator de programe al Fundației.
Acest indicator este în scădere, în România, de la 39,3% în 2008 la 31,5% în 2013 și 2014. De asemenea, numărul angajaților plătiți cu salariul minim a crescut de aproape 12 ori în trei ani. Astfel, la 1 august 2011 existau 91.136 de contracte active de muncă și 89.290 de salariați activi care erau plătiți cu salariul minim de 670 de lei. La finalul anului 2014, numărul contractelor active de muncă a ajuns la 1.060.875, iar numărul de salariați activi care primeau salariul minim de 900 de lei la 1.050.610, potrivit datelor preluate de Agerpres.
Reprezentantul Fundației Friedrich Ebert România a mai spus că, după tipul de contract, riscul de sărăcie în muncă era de 54,3% pentru lucrătorii pe cont propriu, 12,1% pentru cei cu contract de muncă temporar și de 4,9% în cazul angajaților cu contract permanent de muncă.
T.S.