Templul Ursitelor și Piramidele de la Șona sunt două dintre enigmele celor mai înalți munți din România
Munții Făgăraș, cunoscuți ca fiind cei mai înalți munți din România, au și mistere despre care puțini știu. De-a lungul timpului, au apărut multe legende ale locului, iar printre ele se numără Templul Ursitelor și Piramidele de la Șona.
Tempul Ursitelor de la Şinca este unul dintre misterele Munţilor Făgăraş. Se spune că aici te vindeci de boli. Piramidele de la Şona sunt un alt mister şi nici acum nu se ştie cum au apărut cele opt movile, arată un reportaj făcut de jurnaliștii de la adevarul.ro.
Templul Ursitelor
Templul Ursitelor se află la poalele Munţilor Făgăraş, în apropierea satului Şinca Veche din judeţul Braşov. Legenda spune că imediat ce ajungi în lăcaşul subteran oboseala dispare ca prin minune şi tot corpul este invadat de energie. Din vorbă în vorbă s-a născut mitul că toţi cei care intră în templu se vindecă de boli. Mii de oameni vin anual la biserica săpată în stâncă. Vizitatorii au povestit că fie s-au simţit învigoraţi, fie i-a apucat un somn greu atunci când au intrat în Templul Ursitelor. Se zice că cine doarme măcar şi câteva minute în templu sau în apropierea lui capătă forţe noi şi devine mai puternic. Locul este împodobit cu icoane, flori de munte şi candele care nu apucă să se stingă niciodată. Turnul interior, pe unde intră lumina zilei, este înalt de 10 metri şi seamănă cu o turlă fără acoperiş. Localnicii spun că pe acolo coboară energiile şi că dedesubt, în pământ, ar exista un tunel de comunicare până la Cetatea Raşnovului.
Bătrânii satului mai spun că până şi iarba din jurul Templului Ursitelor face minuni. Vacile care pasc aici dau lapte mai mult şi mai gustos decât celalalte. Dacă vreun localnic suferă de vreo boală, dă fuga la temple, aprinde o lumânare şi bea apă din izvorul din apropiere. Durerea dispare apoi ca prin farmec. Un mit urban spune că în temple nu trebuie să intri cu telefonul mobil sau orice alt aparat dacă vrei să te ajute energiile.
Istoria Templului Ursitelor
Mănăstirea rupestră Şinca Veche este un vechi lăcaş de cult, aşezat în cotul format de Munţii Făgăraş şi Perşani. Lăcaşele de cult au fost săpate în piatră în urmă cu 7.000 de ani şi se presupune că iniţial au aparţinut aceleiaşi civilizaţii care a întemeiat Templul Alb din Insula Şerpilor. Bisericile au fost folosite ca loc de refugiu de către călugării ardeleni hăituiţi în anii 1700, pentru a trece la catolicism. Şi pe timpul în care regimul comunist decidea demolarea bisericilor ortodoxe de pe cuprinsul întregii ţări, în acest loc a fost întemeiată o mănăstire mai specială. În vremea prigoanei comuniste, aici, călugării au putut sluji şi menţine vie credinţa românilor din Transilvania. Loc de reculegere, de odihnă şi de rugăciune, lăcaşul a fost denumit Templul Ursitelor. Bisericile de sub pământ se află la 50 de kilometri de Braşov, pe drumul spre Sibiu, şi la 22 de kilometri de Făgăraş.
Piramidelor de la Şona
Cele opt movile din sat, unele dintre ele înalte de aproape 30 de metri, sunt aşezate pe două şiruri, în ordinea mărimii, şi se spune că ar fi fost ridicate de către daci. Movilele de la marginea satului Şona sunt încă o enigmă şi numai legendele ne oferă informaţii, zona nefiind exploatată prea mult de către cercetători, ci mai degrabă de către vânătorii de comori. Satul Şona se află la cinci kilometri de Făgăraş, iar de curând, în centrul municipiului a fost montat şi un indicator, care arată direcţia spre obiectivul care este destul de puţin cunoscut chiar şi de către localnici. Din păcate, cu toate că s-ar putea scoate bani frumoşi din exploatare acestui mit, locul nu este aproape deloc promovat de către autorităţi, ci mai degrabă de cei care ajung din întâmplare în zonă şi îşi invită şi prietenii să încerce aventura.
Sunt opt movile, care ating aproape câte 30 de metri înălţime, dispuse pe două şiruri, aşezate în ordinea mărimii. Una dintre legende spune că piramidele au fost ridicate pe vremea dacilor, iar în măruntaiele movilelor s-ar găsi chiar şi nişte comori. Piramidele domină satul, iar localnicii îi numesc guruieţi, adică ridicătură de pământ. Cercetătorii au comparat deluleţele de la Şona cu tumulii în care erau îngropate căpeteniile celte sau scite, mai ales că aceste popoare au traversat şi teritoriul României. În plus, arheologii au găsit în jurul piramidelor ceramică din epoca târzie a bronzului şi din perioada Hallstat. Există însa şi teorii, apărute de-a lungul timpului, care încearcă să demonstreze că piramidele nu se află întâmplător la Şona.
Vestigii dacice
O ipoteză interesantă a fost lansată de un cercetător basarabean, care crede că guruieţii sunt nişte vestigii dacice. Mulţi au încercat chiar să le afle secretele, stârniţi de poveştile spectaculoase ce se aud din bătrâni. Prin sat se zice că, apa aşezată lângă movile capătă proprietăţi curative. Curioşi sa afle ce ascund înăuntru, localnicii au încercat să sape în movile, dar n-au fost lăsaţi de autorităţi. Nici arheologii n-au reuşit încă sa dezlege misterele piramidelor, astfel că Şona rămâne un loc ideal de vizitat, mai ales pentru cei care iubesc miturile. Misterele Munţilor Făgăraş: legenda uriaşilor Bătrânii satului spun că, de-a lungul timpului, au venit tot felul de specialişti în satul lor, cu diverse aparate, în căutarea adevărului despre „ridicături”, dar n-a aflat nimeni nimic. O altă legendă, pe care oamenii locului o povestesc puţinilor turişti ce poposesc în satul lor, spune că de fapt movilele ar fi nişte morminte de uriaşi sau oricum construite de către aceştia. „Cică a fost o fetiţă de uriaşi care a făcut movilele, demult, înaintea dacilor. O altă poveste din bătrâni spune că a fost un uriaş care şi-a curăţat opincile şi în urma lui au rămas movilele astea. Totuşi e ceva că pământul din movile e galben, iar cel de jos e negru”, a povestit Ioan Buzeche, localnic din Şona, despre o altă legendă care circulă prin sat. Acesta mai spune că uriaşii ar sta şi acum în movile şi poate că s-ar supăra dacă cineva le-ar strica somnul, scormonind în deluleţe.
Triunghiurile magice
E posibil ca piramidele să facă parte din „triunghiurile magice” rămase de pe vremea dacilor, ca un fel de linii invizibile care străbat Carpaţii, între sanctuarele şi cetăţile strămoşilor noştri. În cuprinsul acestor forme geometrice ar intra capitala Daciei – Sarmisegetusa, cetatea Piatra Roşie, sanctuarul de la Racoş, templul de la Şinca Veche, vârful Omu şi piramidele de la Şona.
Olimpia Diaconiuc