Într-un amplu material de analiză, cotidianul britanic de business „Financial Times” radiografiază acțiunile premierului maghiar Viktor Orban și trece în revistă posibile scenarii privind viitorul politic al acestuia.
Viktor Orban a fost întrebat la sfârșitul anului trecut la televiziunea ungară dacă antagonismul său față de Bruxelles și Washington va împinge Ungaria să se îndepărteze de Occident și să iasă din UE. „Planul nostru nu este de a părăsi UE”, a răspuns el. „Planul nostru este să o cucerim”, încep jurnaliștii „Financial Times” analiza despre Viktor Orban.
„Premierul ungar este mai izolat ca niciodată, spun oficialii UE. Dar Orban este convins că politica se schimbă spre dreapta de ambele părți ale Atlanticului, favorizând agenda sa. El a declarat pentru televiziunea ungară că UE va ajunge la modul său de gândire – că ar trebui să preseze Ucraina să negocieze cu Rusia, nu să sprijine rezistența acesteia – așa cum crede că a făcut-o în privința imigrației.
Dacă nu-și îndulcește poziția, Viktor Orban se va confrunta cu mânia liderilor europeni, exasperați de tacticile sale din ce în ce mai obstrucționiste atât în UE, cât și în NATO. Diplomații spun că îi place să fie în centrul atenției. Negociatorul iscusit are o lungă istorie de blocare a deciziilor UE pentru a obține concesii. Dar cu cât intransigența lui Viktor Orban este mai mare, cu atât diplomații și oficialii europeni par mai nesiguri în privința obiectivelor sale – și a prețului său. Una dintre păreri este că el încearcă din nou să forțeze Bruxelles-ul să deblocheze banii pentru Ungaria, care rămân înghețați din cauza preocupărilor legate de statul de drept și de măsurile anticorupție ale țării”, scrie FT.
„Este vorba în primul rând de șantaj”
„Este vorba în primul rând de șantaj, de influență și de deblocarea banilor săi”, spune un diplomat european de rang înalt. Alții suspectează că Orbán vrea să meargă mai departe și să submineze instituțiile UE care îi constrâng acțiunile, în special Comisia Europeană și președintele acesteia, Ursula von der Leyen. Nu că Viktor Orban pare descurajat de preocupările UE cu privire la starea democrației și a statului de drept din Ungaria. În aceeași zi în care liderii UE se reunesc, o nouă Autoritate pentru protecția suveranității își începe activitatea la Budapesta, cu scopul de a eradica influența străină în politică, în mediul academic și în mass-media.
Acesta este cel mai recent pas în proiectul de un deceniu al liderului ungar de reducere a libertăților politice și a drepturilor legale. Organismul are puteri de investigație extinse și nu are nicio supraveghere judiciară. Baza sa juridică este „atât de vagă încât controlul invaziv al biroului propus ar putea fi folosit ca armă împotriva oricărei persoane care ar putea fi considerată un adversar, de exemplu, din cauza „activităților menite să influențeze dezbaterea democratică””, a avertizat în noiembrie Consiliul Europei, organismul de supraveghere a drepturilor de pe continent.
„Dacă cineva este perceput ca punând în pericol suveranitatea, cum ar fi faptul că eu vă vorbesc acum și spun că UE nu ar trebui să trimită bani [în Ungaria], ar putea deveni subiectul celor mai profunde investigații fără niciun fel de supraveghere legală sau posibilitatea de a depune o plângere”, spune Ákos Hadházy, un deputat independent și fost membru al partidului Fidesz al lui Orban, devenit critic al premierului.
Blocarea ajutorului pentru Ucraina, încălcarea unei linii roșii
Pentru aliații săi europeni și americani, Viktor Orban a călcat o linie roșie prin blocarea ajutorului financiar și militar al UE pentru Ucraina și pentru că a întârziat ratificarea aderării la NATO mai întâi pentru Finlanda și acum pentru Suedia. Aceștia îl acuză că acționează împotriva intereselor lor fundamentale de politică externă într-o perioadă de război pe continent și chiar că face ordinele Kremlinului. Un diplomat al UE spune că veto-ul asupra ajutorului pentru Ucraina este „picătura care a umplut paharul”. Comportamentul din trecut al lui Orbán a fost „o postură politică… . Acest lucru are un impact în lumea reală”.
Într-un interviu acordat Financial Times, ambasadorul SUA în Ungaria, David Pressman, este neobișnuit de tranșant. „Acest guvern nu ne ascultă și nu se angajează cu noi într-un dialog productiv pe teme care sunt esențiale pentru interesele de securitate națională ale SUA”, spune el. Premierul ungar este prietenos cu Moscova și a rupt rândurile în octombrie anul trecut, devenind primul lider UE care s-a întâlnit cu Vladimir Putin de când președintele rus a ordonat invazia la scară largă a Ucrainei. Relațiile Budapestei cu Kievul sunt proaste de ani de zile, în parte din cauza problemei drepturilor minorităților pentru etnicii maghiari care trăiesc în vestul Ucrainei. Aceasta a blocat cooperarea Nato-Ucraina din 2017. Oricare ar fi intențiile sale, spune Pressman, alegerile politice ale lui Orbán „îl ajută pe Putin și dăunează eforturilor atente de a menține alianța și partenerii noștri împreună”.
„Atât de ridicată este exasperarea față de încăpățânarea lui Viktor Orban, încât partenerii Ungariei au căutat modalități de a se răzbuna. Săptămâna trecută, oficialii de la Bruxelles au elaborat un plan de pedepsire a „comportamentului neconstructiv” al lui Orbán, prin care statele membre ar exclude orice altă finanțare din partea UE pentru Ungaria, cu scopul de a submina încrederea în economia maghiară. Budapesta a declarat că este vorba de un „șantaj” al UE”, scrie FT.
Diplomații europeni spun că în mai multe capitale s-a discutat despre declanșarea așa-numitei sancțiuni prevăzute de articolul 7 al UE, care poate duce în cele din urmă la suspendarea drepturilor de vot ale unui stat membru, cea mai dură pedeapsă posibilă. Alții au respins o astfel de măsură, având în vedere că este nevoie de sprijinul unanim al membrilor săi și că multe țări sunt reticente în a utiliza un astfel de instrument.
Orban, mai izolat ca oricând
Înfrângerea guvernului eurosceptic, dar pro-ucrainean din Polonia în urma alegerilor de anul trecut l-a lăsat pe Viktor Orban mai izolat ca niciodată, spun oficialii și diplomații. El are un potențial aliat în Robert Fico, prim-ministrul populist al Slovaciei, care a revenit la putere anul trecut și care și-a exprimat înclinațiile pro-rusești. Dar, deși premierul slovac ridică propriile preocupări legate de statul de drept, el pare mai flexibil decât omologul său maghiar și și-a schimbat poziția față de Ucraina în urma unei vizite în țara devastată de război la începutul acestei luni.
Înainte de summitul UE de la Bruxelles din decembrie – unde Orban a luat o poziție individuală împotriva ajutorării Ucrainei – ungurii i-au propus lui Fico ca cei doi lideri să ajungă împreună și să dea o declarație comună presei. Fico a refuzat, potrivit unor persoane informate despre discuții, și a continuat să contrazică argumentele lui Orbán în sală. „Viktor Orbán a venit la [summitul din decembrie] așteptându-se să găsească aliați tăcuți în jurul mesei [Comisiei Europene] care să iasă și să spună: „Viktor are dreptate aici””, spune un diplomat european de rang înalt. „Dar nu a apărut niciunul”.
„În mod ironic pentru cineva care critică interferența străină în afacerile țării sale, liderul maghiar nu se teme să intervină direct în politica din alte părți. Partidul francez de extremă-dreapta Raliul Național a primit un împrumut de la o bancă maghiară condusă de asociații lui Viktor Orban. Se pare că guvernul ungar a finanțat reclame anti-imigrație în poloneză înainte de alegerile de anul trecut. Protestele fermierilor împotriva UE de săptămâna trecută de la Bruxelles au fost organizate de un think-tank maghiar prezidat de un colaborator apropiat al prim-ministrului”, mai scriu jurnaliștii FT.
Elena Cristea