Meteorologii nu ne dau veşti bune pentru următoarele două săptămâni. Până pe 16 decembrie va fi foarte frig. Autoritățile se pregătesc pentru o iarnă grea. Urmează o perioadă extrem de dificilă, mai ales pentru Sudul României. Potrivit prognozei Administrației Naționale de Meteorologie, din noaptea de marți spre miercuri se așteaptă un val puternic de ninsori abundente, care va lovi și Bucureștiul. Specialiștii avertizează că zăpada poate atinge și 30 de centimetri fiind și viscolită. Valul de ninsori va fi urmat de un ger năprasnic până duminică. În Capitală, joi noaptea, se vor înregistra -20 de grade.
Adăposturi pentru cei fără casă
Conform ANMH temperaturile vor creşte uşor, abia după 16 decembrie, în aproape toate zonele ţării. Până atunci însă va trebui să facem față valului de frig. Cei mai afectați vor fi bătrânii care locuiesc singuri, persoanele defavorizate și oamenii fără casă. Autorităţile sunt departe de a găsi o soluţie în privinţa acestor suflete blestemate de soartă, iar adăposturile încropite pe ici pe colo de primăriile de sector nu pot face faţă unei populaţii de oameni ai străzii, estimată la peste 5.000 de persoane, numai în Bucureşti. În fiecare an, odată cu înregistrarea primelor temperaturi negative, pentru oamenii fără adăpost începe calvarul. La examenul iernii rezistă numai cei întremaţi fizic şi cărora nenumăratele boli nu le-au dat încă lovitura de graţie. În cazul lor e nevoie de dibăcie în alegerea culcuşurilor pentru înnoptat iar „spaţiile de cazare” sunt insuficiente. Lupta pentru supravieţuire se dă la nivelul zero al străzii. Aceşti nenorociţi ai soartei, cei mai mulţi fără acte de identitate au legi numai de ei ştiute. Există reguli pe care fiecare trebuie să le respecte şi pe care dacă le încalcă plătesc cu viaţa. În orice cartier te-ai afla în București, cu exepția celor rezidențiale, îi poți întâlni zilnic. Tremură și cară după ei plase murdare cu tot felul de zdrențe în ele. Mulţi au TBC și degerături căpătate în zilele nopţile friguroase petrecute sub cerul liber. Alţii nu mai conştientizează dacă e miercuri, dimineaţă sau vineri noaptea şi par fericiţi în lumea lor și cu o sticlă de alcool. Centre pentru adăpostirea persoanelor fără casă se găsesc în București, în Şoseaua Odăi, nr. 3-5 şi o cantină socială situată în Str. Sf. Constantin, nr. 8. Săracii mai pot cere ajutor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului din sectorul 1, Bulevardul Mareşal Al. Averescu nr. 17 sau în strada Olari nr. 11-13, sectorul 2. Servicii specifice includ un adăpost de noapte situate în Şos. Pantelimon, nr. 500 și în Bd. 1 decembrie 1918, nr. 97. De asemenea, SAMU Social deţine un adăpost pe timp de noapte la „Casa Ioana”, lângă parcul Bazilescu din sectorul 1. Dar toate acestea nu reușesc decât în mică măsură să-i ajute pe cei care trăiesc în stradă. În cazul în care vor fi găsite degerate pe stradă, persoanele fără casă vor fi ajutate de medicii de pe Ambulanţe, apoi vor fi transportate la spitalele de urgenţă cele mai apropiate.
Moartea e hoață
În zona Nerva Traian trăiesc mai multe persoane fără casă. Se ascund pe un maidan imens, unde A. Videanu spunea că va face o esplanadă, pe vremea când era primar. Oamenii sunt lihniţi de foame şi disperaţi. În îngrozește frigul care vine noaptea și se încălzesc făcând focuri din lăzi de fructe luate de la piață. Adriana nu are mâna stângă din umăr. Are doi băieţi, e plânsă şi furioasă pe viaţă, pe lume şi pe iarna care îi chinuie. „Am stat în sectorul 3, zice. Vreau să mă angajez undeva, că-s bună de muncă, chiar dacă n-am o mână! Dar nu mă primește nimeni, nimeni. Mi-aș lua zilele, dar mă gândesc la copii.” Nopţile trecute au dârdâit cu toţii de i-a găsit bâţul. S-auzeau dinţii clănţănind în cor şi maţele chiorăind de foame. Au încercat să facă focul, dar fumul gros i-a sufocat. Lângă ei mai stă o bătrână. E vânătă de frig și așteaptă ceva de pomană. Povestea ei? Te frige la suflet. Spune că a fost dată afară din casă de propriul nepot şi lăsată pe stradă, în ploaie, ca un câine. Să tot aibă vreo 80 de ani şi e atât de slabă, încât îi poţi număra cu uşurinţă oasele mâinilor, fragile şi albe, îmbrăţişate de firicelele venelor subţiri. „Am fost foarte frumoasă la viaţa mea!, zice cu mintea rătăcită printre amintiri şi fără nici o legătură cu întrebare pe care i-am pus-o. În ’940 mulţi ofiţeri ofta după mine! Acum…nu mai oftează nici dracu`. A murit soţu` meu şi am ajuns pe stradă, a nimănui. M-a aruncat nepotu` meu. Gică îi zice. Nepot bun, băiatu` lu` fata mea care a murit, săraca. Ce să fac? Aştept moartea. Mereu o aştept, da` nu mai vine. Ea se duce la copiii mici, la tineri care au viața înainte, nu vine la mine. E hoață!” 
Reguli pentru supraviețuire
Pentru toţi cei aflaţi acum în stradă a fost elaborat un ghid cu reguli de supravieţuire scrise de oameni care au trecut sau trec prin această traumatizantă experienţă. Iată câteva din sfaturile date în ghid: „Încearcă să te adăposteşti în blocuri fără interfon. Orientează-te către cele de pensionari, căci ei sunt mai toleranţi şi înţeleg mai uşor suferinţa. Nu aduce cu tine o altă persoană, ca să nu ai necazuri. Un om mai poate fi acceptat să doarmă pe scări, dar doi, deja e prea mult. Lasă curat acolo unde dormi, nu face zgomot şi nu sforăi.” În ghidul oamenilor fără casă mai scrie că, în cazul în care un „homles” este depistat dormind într-o scară de bloc, el nu trebuie să fugă, ci să stea liniştit. Să le explice calm şi politicos oamenilor situaţia în care este el, să le spună povestea lui. Dacă este acceptat de locatari, trebuie să le facă mici servicii necondiţionate, cum ar fi măturatul scării şi al aleilor din jurul blocului, adunatul gunoiului, etc. În scară trebuie să intre pe la 12 noaptea şi să plece „la primul lift”. Când se duce seara la culcare, e bine să-şi fi făcut deja nevoile, dar nu în apropierea blocului în care vrea să se adăpostească. De asemenea, el nu ar trebui să intre beat într-o scară de bloc. Şi, un ultim sfat, dar extrem de important, de care trebuie musai să ţină cont omul fără casă: Niciodată să nu se uşureze acolo unde doarme! 
Adăpostul din buda ecologică
De la nea Ion, unul dintre oamenii care trăieşte pe stradă de opt ani şi are experienţă, am aflat că un bun adăpost în caz de ploaie, ninsoare sau furtună mai poate fi orice…cu acoperiş, asta însemnând: tramvai, autobuz, toaletă ecologică, staţie RATB, metrou (până la ora închiderii), lifturi (noaptea). De asemenea, un canal care este aşezat deasupra ţevilor cu apă caldă te poate ajuta să treci de o noapte geroasă, dacă îţi faci culcuşul exact pe el. „Ghidu’ oamenilor fără casă e folositor, mărturiseşte nea Ion Mi-a zis şi mie cineva de el. Câteva sfaturi le-am băgat la cap şi mi-au prins bine. Io nu prea dorm noaptea iarna, că nu pot. E prea frig. Mă plimb pe străzi, ca să nu îngheţ şi, pe la 5 dimineaţa, cum dă drumu’ la tramvaie, mă sui. Aleg un traseu mai lung, cum e la tramvaiu’41. Dorm la căldurică până seara, mai primesc şi de pomană. Când a plouat rău duminică am dormit într-o budă din parc și am bout niște vin. Așa m-am încălzit Să-i dea Dumnezeu sănătate lu’ ăla care a pus WC-uri d-astea pân oraș!”
Desculți în zăpadă
Mai greu este pentru cei cu o droaie de copiii şi fără casă. Ei preferă să-şi ridice singuri o coşmelie învelită în cartoane şi plastic. Somna trăieşte în frig cu cinci copii mici lângă o cale ferată dezafectată din sectorul 6. Femeia e disperată. Ultimele nopţi au fost foarte friguroase. Au tremurat. Copiii au răcit. N-au haine. N-au medicamente. Umblă desculţi şi dezbrăcaţi. „N-am auzit dă niciun ghid, domnule. Ce-i ăla? E dă mâncare? Ține dă cald? Io nu știu să citesc. M-aş duce la un bloc, să stau măcar la ghenă sau în subsol, că mai trăieşte lumea aşa, nu am pretenţii, da’ cine mă primeşte cu atâţia puradei după mine? Și mai sunt și țigancă pă d-asupra, vai dă viața mea! Aş mătura scările, aş face orice să nu mai stăm în frig! Noaptea îngheaţă pătura pe noi. Să face scoarţă și stă dreaptă ca o scândură.”
Răzvan Mateescu