Bilanțul Departamentului de Lupta Antifraudă. Ce proiecte sunt pe primele locuri la infracțiuni. Interviu cu ANDREI CHENDI, șeful DLAF
Șeful Departamentului de Lupta Antifraudă (DLAF), Andrei Chendi, a vorbit, în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate pentru Sursa Zilei, despre cât de mult a fost fraudat bugetul Uniunii Europene în anul 2013. De asemenea, Andrei Chendi precizează ce proiecte prioritare are DLAF în privința combaterii infracțiunilor comise în dauna bugetului comunitar.
- Care este valoarea proiectelor controlate de DLAF în 2013 și care este suma estimată ca fiind fraudată?
În anul 2013, DLAF a finalizat verificările privind 194 de proiecte finanţate din fonduri europene, cu o valoarea totală de 624.466.739,13 EUR, şi, în cazul neregulilor şi fraudelor descoperite, DLAF a estimat un impact financiar de 31.623.093,47 EUR.
Trebuie precizat că impactul financiar pe care DLAF îl estimează în urma controalelor efectuate, reprezintă gradul de afectare a intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, prin săvârşirea posibilelor fapte de natură penală, însă stabilirea concretă a prejudiciului rezultat în urma infracţiunii este de competenţa exclusivă a organelor judiciare.
- De ce este o scădere a sesizărilor, față de 2012 de exemplu (față de numărul lucrărilor și valoarea proiectelor, care sunt aproape aceleași sau în creștere ușoară) ?
Sesizările primite de Departament intră într-o primă etapă de verificări preliminare, în care sunt analizate posibilele indicii de fraudă care să justifice declanşarea acţiunilor de control. În baza datelor şi informaţiilor primite în anul 2012 s-au deschis 230 de acţiuni de control, iar în 2013 au fost începute 132 controale. Trebuie remarcat că numărul de sesizări primite de la DNA şi autorităţile de management este similar cu numărul sesizărilor din anul precedent, DLAF menţinând rolul său de combatere a fraudelor ce aduc atingere intereselor financiare ale UE în România.
- Care este cea mai importantă verificare pe care a finalizat-o DLAF în 2013?
Toate verificările pe care le desfăşoară DLAF sunt importante, valoarea juridică ocrotită de DLAF fiind aceeaşi: banii contribuabililor din toate statele membre UE. Anul 2013 s-a remarcat prin soluţionarea unui număr mare de dosare, comparativ cu alți ani.
- Pe categorii de proiecte, la ce autoritate de management sau sub egida cărui minister s-au produs, în 2013, cele mai multe nereguli/fraude?
DLAF nu controlează întreaga activitate desfăşurată de o autoritate de management pe parcursul unui an calendaristic, ci, de regulă, verifică modul de cheltuire a fondurilor europene contractate în anii anteriori şi descoperă fraudele săvârşite pe parcursul întregii perioade de implementare. În lumina acestui raţionament, se poate spune că în cadrul programelor europene din cadrul financiar 2007-2013, ponderea suspiciunilor de fraudă, descoperite de DLAF în anul 2013, o deţine POSDRU (n.r. Programul Național Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane), urmat de PNDR (n.r. Programul Național de Dezvoltare Rurală). În cadrul acestor programe europene care au finanţat proiectele verificate de DLAF în anul 2013, au fost identificate cele mai multe suspiciuni de fraudă săvârşite în anii anteriori.
- Referitor la notele de control care au privit nereguli, ce procent este necunoaștere a legilor sau neînțelegere a unor cerințe și ce procent este reaua intenție a celor care au obținut fonduri?
De regulă, reaua intenţie a persoanelor implicate în obţinerea sau cheltuirea banilor europeni se concretizează prin săvârşirea de activităţi ilicite sancţionate penal, pe când o aplicare greşită a legii fără intenţia de a frauda bugetul UE este o neregulă, sancţionată administrativ. Din investigaţiile finalizate de DLAF în anul 2013, în 93 de cazuri au fost identificate posibile fraude, iar în 10, posibile nereguli.
- Cele mai multe solicitări pentru verificări, dar și cele mai multe note de control întocmite de DLAF sunt de la DNA, așadar este principal instituție cu care colaborați. Ce alte autorități ale statului sunt în topul acestei colaborări?
Cooperarea cu autorităţile statului reprezintă unul din principalele mijloace prin care DLAF înţelege să protejeze interesele financiare ale UE în România. DNA are competenţă exclusivă de cercetare a infracţiunilor care afectează bugetul UE. Rezultatele DLAF se bazează, însă, pe un întreg sistem de cooperare, clădit în timp, cu autorităţile de management, cu Autoritatea de Audit, dar şi cu alte instituţii care acordă sprijin de specialitate investigaţiilor DLAF. De asemenea, dincolo de sistemul de coordonare creat de DLAF, Departamentul este parte, la rândul său, a unui alt mecanism interinstituţional de coordonare, instituit prin decizia prim-ministrului, cunoscut sub numele de GIS, adică Grupul Interministerial Strategic. Acesta are rolul de elaborare şi monitorizare a politicii Guvernului de prevenire a macrocriminalităţii, asigurând conceperea şi punerea în executare a unui management eficient de luptă împotriva acesteia.
- Ați avut vreun caz de corupție sau de tentativă de corupție al vreunui angajat al dvs. ?
Nu. Aici trebuie precizat că, în concordanţă cu Strategia Naţională Anticorupţie, DLAF a elaborat şi implementat propriul plan de acţiune anticorupţie, care se regăseşte spre consultare pe site-ul DLAF. Planul DLAF anticorupţie este un mecanism intern eficient prin care conduita personalului Departamentului este aliniată standardelor naţionale anticorupţie, motiv pentru care nu a existat nici un caz sau o tentativă de corupţie în cadrul Departamentului. În mod transparent, DLAF a facilitat sesizarea a astfel de cazuri prin aplicaţia online creată special în acest scop pe site-ul instituţiei.
- Cele mai multe sesizări vin de la autoritățile statului, de la OLAF sau persoane fizice/firme private?
Cele mai multe sesizări provin de la instituţiile cu atribuţii în domeniul protecţiei intereselor financiare în România (DNA, autorităţile de management, Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi a României etc) şi de la OLAF. Nu este de neglijat însă şi numărul sesizărilor primite la persoane fizice/juridice care aduc la cunoştinţa DLAF săvârşirea de posibile fraude în cadrul proiectelor europene.
- Cum reacționează cei la care vă duceți în control, pe teren, cum percep activitatea DLAF?
Legislaţia DLAF intrată în vigoare în anul 2011 reprezintă o evoluţie în construcţia instituţională a Departamentului, dar şi în raporturile acestuia cu persoanele investigate. Pentru prima dată au fost recunoscute expres o serie de garanţii procedurale pentru entităţile verificate, în conformitate cu standardele europene construite de OLAF. Toate acestea au oferit încredere entităţilor verificate în legalitatea şi calitatea actului de control DLAF. Au existat şi situaţii, să le spunem „delicate”, fie din necunoaşterea legii, fie din cauza mentalităţii, dar acestea au fost depăşite cu succes. Multe dintre persoanele verificate nu se aşteptau să ne deplasăm efectiv la faţa locului crezând că vom sta la birou şi vom analiza doar înscrisurile puse la dispoziţie de acestea. În prezent, activitatea DLAF este percepută corect şi nu am mai întâmpinat probleme.
Mai mult, chiar şi operatori economici din alte state membre răspund solicitărilor DLAF şi cooperează în investigaţiile derulate, acesta fiind unul dintre motivele pentru care DLAF este oferit drept exemplu de OLAF celorlalte state membre care trebuie să îşi înfiinţeze propriile servicii naţionale antifraudă, potrivit noilor reglementări europene.
- Cum vedeți dvs. activitatea DLAF, având în vedere că lucrați în structură încă de la înființare, și cum o vedeți peste 5 ani?
DLAF este o instituţie care a dovedit prin profesionalism, atât în perioada de pre, cât şi post aderare, că este un partener real şi eficient atât pentru OLAF cât şi pentru instituţiile naţionale cu atribuţii în domeniul protecţiei intereselor financiare ale UE în România. Departamentul şi-a menţinut rolul de serviciu naţional antifraudă (AFCOS) şi de instituţie de contact a OLAF, dobândite la înfiinţare, în anul 2002 şi beneficiază de recunoaştere europeană prin exemplul constant pe care OLAF îl foloseşte pentru celelalte state membre, dar şi prin colaborarea cu celelalte servicii ale Comisiei Europene. Am certitudinea că DLAF îşi va menţine şi consolida rolul său de garant al protecţiei intereselor financiare ale UE în România, oferind încredere climatului naţional şi european în cheltuirea corectă a fondurilor europene alocate României.
- Dacă nu ați fi lucrat la DLAF, ce ocupație ați fi ales?
Structura mea profesională ţine de domeniul economic şi chiar dacă nu aş fi lucrat în administraţie publică, cu siguranţă mi-aş fi folosit expertiza pentru promovarea valorilor europene în cadrul pieţei interne a UE.
Marilena Nedelcu