Procurorii DNA fac mai multe percheziţii în judeţul Caraş-Severin la o familie care face parte din clanul Cârpaci şi care este suspectată de fraudă în domeniul fondurilor europene. Prejudiciul se ridică la 2 milioane de lei, adică peste 400.000 de euro.
”Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate celor de corupţie efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie, comise în perioada 2016-2022, în legătură cu obţinerea nelegală de fonduri europene, în contextul implementării unor proiecte derulate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR)”, anunţă, joi, DNA, într-un comunicat de presă.
Urmare a obţinerii autorizărilor legale de la instanţa competentă, se efectuează percheziţii domiciliare în trei locaţii, situate pe raza municipiului Caransebeş, judeţul Caraş–Severin, reprezentând sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane fizice.
”În cauză, procurorii beneficiază de sprijin din partea Direcţiei Generale Anticorupţie şi a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române”, au mai precizat procurorii.
În perioada 2016 – 2022, familia suspectată a accesat fonduri europene, după ce a înfiinţat pe numele membrilor săi sau al unor persoane din anturaj, diferite societăţi comerciale sau prin PFA-uri prin care au depus documente sau declaraţii false la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). De asemenea, au depus şi personal astfel de documente sau declaraţii în calitate de reprezentanţi ai acestora.
După ce cererile le-au fost aprobate, aceștia au devenit beneficiarii sumelor astfel obţinute.
Ca mod de operare, pentru a beneficia de sume de bani în cadrul unor scheme de plată suspecţii au încheiat în numele societăţilor comerciale sau al entităţilor juridice pe care le reprezentau contracte de arendă având ca obiect terenuri aflate în diferite judeţe din ţară, după care depuneau la APIA cereri de sprijin financiar, solicitând plata în cadrul unor scheme.
Pentru că aceste plăţi erau condiţionate de îndeplinirea unor cerinţe (de exemplu să aibă calitatea de fermier activ), cei doi au întocmit şi folosit documente ce conţineau date nereale pentru a face dovada calităţii de fermier activ sau au făcut declaraţii nereale prin care îşi asumau angajamente în calitate de fermier activ.
Pentru a beneficia de sprijinul prin Măsura 11 Agricultura ecologică, ce era condiţionat de înregistrarea entităţii juridice în sistemul de agricultură ecologică şi de obţinerea unui certificat eliberat, în urma unui control, de un Organism de Inspecţie şi Certificare în Agricultură Ecologică, aceștia au încheiat contracte de certificare în agricultura ecologică cu un astfel de organism. În rapoartele de inspecţie întocmite de doi inspectori s-a consemnat că societăţile deţin livezi plantate cu meri sau pruni, aflate în anul I sau II de conversie la agricultură ecologică şi că urmează a fi recoltate diverse cantităţi de fructe (între 8 tone şi 30 de tone), deşi cercetările au stabilit că pe terenurile arendate fie nu există livezi, fie au existat cândva dar acum se află în stare avansată de degradare şi nu mai realizează producţie.
D.Constantin