Adunarea Națională, partidul de extremă dreapta condus de Marine Le Pen, conduce în rezultatele preliminare ale alegerilor parlamentare, câștigând deocamdată 34% din voturile francezilor. Prezența la vot a fost foarte ridicată, atingând un nivel care nu a mai fost înregistrat din 1997.
În urma prezenței ridicate la vot, blocul de extremă dreapta Adunarea Națională a obținut 33,15% din voturi, în timp ce coaliția de stânga Noul Front Popular (NFP) s-a clasat pe locul al doilea, cu 27,99%. Alianța Ensemble a președintelui Emmanuel Macron s-a prăbușit pe locul al treilea, cu 20,76%, conform rezultatelor finale publicate luni de Ministerul de Interne.
Deși partidul condus de Marine Le Pen pare pe cale să câștige cele mai multe locuri în parlamentul francez, este posibil să nu ajungă la cele 289 de locuri necesare pentru o majoritate absolută, ceea ce sugerează că Franța s-ar putea îndrepta spre un parlament fără majoritate și spre mai multă incertitudine politică.
Proiecțiile arată că, după cel de-al doilea tur de scrutin care va avea loc duminica viitoare, Adunarea Naționalp ar obține între 230 și 280 de locuri în camera inferioară a parlamentului, care numără în total 577 de locuri. Ar reprezenta o creștere uluitoare față de numărul de 88 de locuri pe care partidul lui Le Pen le-a obținut parlamentul precedent. NFP ar urma să obțină între 125 și 165 de locuri, iar Ensemble ar rămâne în urmă cu între 70 și 100 de locuri.
Alegerile parlamentare anticipate, pe care Macron le-a convocat după ce partidul său a fost învins de Adunarea Națională în alegerile pentru Parlamentul European de la începutul lunii iunie, l-ar putea lăsa să-și ducă la bun sfârșit cei trei ani rămași din mandatul său prezidențial într-un parteneriat stânjenitor cu un prim-ministru al unui partid de opoziție.
„Democrația a vorbit, iar poporul francez a plasat Adunarea Națională și aliații săi pe primul loc – și a șters practic blocul macronist”, a spus Marine Le Pen unei mulțimi jubilante, adăugând: „Nimic nu a fost câștigat – iar al doilea tur va fi decisiv”.
Într-un discurs la sediul Adunării Naționale din Paris, Jordan Bardella, liderul în vârstă de 28 de ani al partidului, a reluat mesajul lui Le Pen. „Votul care va avea loc duminica viitoare este unul dintre cele mai decisive din întreaga istorie a Republicii a V-a”, a declarat Bardella.
După aflarea rezultatelor, duminică seară, au izbucnit proteste împotriva extremei drepte în Paris și Lyon, aproximativ 5.500 de persoane adunându-se în Place de la Republique din capitală, potrivit postului de televiziune BFMTV. Agenția de știri Reuters a difuzat ulterior o înregistrare video cu manifestanți care aprindeau artificii în timp ce mărșăluiau prin Paris. În timp ce BFMTV a raportat că 200 de polițiști au fost desfășurați în Lyon pentru a face față protestelor.
Macron va trebui să „coabiteze”
Decizia lui Macron de a convoca alegeri anticipate – primele din Franța din 1997 – a luat prin surprindere țara și chiar pe cei mai apropiați aliați ai săi. Votul de duminică a fost organizat cu trei ani mai devreme decât era necesar și la doar trei săptămâni după ce partidul lui Macron, Renaissance, a fost învins de RN la alegerile pentru Parlamentul European.
Macron s-a angajat să își ducă până la capăt ultimul mandat prezidențial, care durează până în 2027, dar acum se confruntă cu perspectiva de a fi nevoit să numească un prim-ministru din partea unui partid de opoziție – într-un aranjament rar cunoscut sub numele de „coabitare”.
Un guvern de extremă-dreapta ar putea însemna o criză financiară pentru Franța, precum și o criză constituțională. Adunarea Națională a făcut promisiuni de cheltuieli generoase – de la anularea reformelor Macron privind pensiile la reducerea impozitelor pe combustibil, gaz și electricitate – într-un moment în care bugetul Franței ar putea fi tăiat brutal de Bruxelles.
Cu unul dintre cele mai mari deficite din zona euro, Franța ar putea fi nevoită să se angajeze într-o perioadă de austeritate pentru a evita să intre sub incidența noilor norme fiscale ale Comisiei Europene. Dar, dacă ar fi puse în aplicare, planurile de cheltuieli ale Adunării Naționale ar face ca deficitul Franței să crească vertiginos – o perspectivă care a alarmat piețele de obligațiuni și a condus la avertismente privind o „criză financiară în stilul Liz Truss”, referindu-se la cel mai scurt mandat de prim-ministru din istoria Marii Britanii.
Într-o declarație laconică duminică seara, Macron a declarat că prezența ridicată la vot a arătat „dorința alegătorilor francezi de a clarifica situația politică” și a făcut apel la susținătorii săi să se mobilizeze în turul al doilea.
Elena Cristea