Procurorul Mihaiela Iorga Moraru a fost trimis în judecată de DNA Ploiești sub acuzațiile de favorizarea făptuitorului și fals intelectual în formă continuată. Din cuprinsul comunicatului de presă reiese o fractură evidentă de logică a procurorului care a instrumentat cauza.
Potrivit rechizitoriului, în perioada 2015-iunie 2017, la rugămintea expresă a unui inculpat dintr-un dosar aflat la acea vreme pe rolul DIICOT Ploiești, procurorul Mihaiela Iorga Moraru, pentru a îngreuna cercetările față de acesta, l-a ajutat „cu intenție directă”, prin efectuarea mai multor acte comisive și omisive.
Astfel, potrivit procurorilor, Mihaiela Iorga Moraru „a desfășurat activități de anchetă în afara unui cadru legal, în paralel cu urmărirea penală derulată de procurorii D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Ploiești, legal învestiți cu exercitarea acțiunii penale împotriva persoanei respective. Concret, procurorul Moraru Iorga Mihaiela a purtat cu inculpatul, la vremea respectivă urmărit internațional, mai multe discuții informale în cadrul cărora, printre altele, i-a transmis acestuia «aibă un pic de răbdare că lucrurile nu se rezolvă peste noapte». Același gen de discuții au fost purtate și cu intermediari ai aceleiași persoane, în biroul său din sediul Direcției Naționale Anticorupție, pentru a stabili modalitatea în care poate fi ajutată”.
Pe de altă parte, procuroroarea este acuzată că „a făcut demersuri de identificare și, ulterior, de preluare nelegală spre soluționare, a unui dosar înregistrat la Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, aflat în lucru la un alt procuror, prin inducerea în eroare în sensul că ar instrumenta o cauză mai veche și care privește aceleași fapte”.
Procurorii DNA arată că, după preluarea cauzei privind-o pe acea persoană, Iorga Moraru ar fi „dispus efectuarea unei expertize judiciare financiar-contabile și fiscale cu obiective favorabile, apte a trunchia activitatea infracțională a persoanei protejate, care s-a finalizat prin formularea unor concluzii favorabile acesteia”.
Tot procurorul de la DNA Ploiești susține că Mihaiela Iorga Moraru nu a depus la dosarul cauzei raportul de expertiză, după predarea acestuia de către experții desemnați și „a invocat în cuprinsul a patru ordonanțe de prelungire a măsurii controlului judiciar a împrejurării, neadevărate, că raportul de expertiză nu a fost finalizat (în condițiile în care acest raport de expertiză ajunsese la inculpată în data de 17 octombrie 2016 și chiar aceasta dispusese prin ordonanță stabilirea cuantumului onorariului final și achitarea contravalorii expertizei, în cea mai mare parte din fondurile Direcției Naționale Anticorupție).
O logică de bun-simț spune că nu poți face rău unei persoane și să o și ajuți în același timp. Cu alte cuvinte, de ce l-ar fi ținut Mihaiela Iorga Moraru atât de mult timp pe inculpat sub control judiciar, motivând că raportul de expertiză nu a fost finalizat, în timp ce, potrivit acuzațiilor procurorilor de la DNA Ploiești, l-a favorizat prin efectuarea unei expertize cu „obiective favorabile”?
Andi Topală