27.6 C
București
joi, 4 iulie 2024 - 20:18
No menu items!

Fostul şef al serviciilor de informaţii olandeze a preluat conducerea guvernului de la Haga. Care este agenda politică

spot_img

Dick Schoof, fostul şef al serviciilor de informaţii olandeze, a fost învestit marţi prim-ministru al Regatului Ţărilor de Jos, la conducerea unui guvern de coaliţie de dreapta, care va funcționa sub influența liderului extremist Geert Wilders.

Noul guvern de dreapta al Olandei a fost instalat la aproape un an după demisia guvernului condus de Mark Rutte, care a funcționat ca prim-ministru interimar.

Liderul extremei drepte Wilders, câștigătorul detașat al alegerilor generale de anul trecut, nu va face parte din guvern, dar influența sa va fi mare, deoarece continuă să conducă Partidul Libertății din Parlament, potrivit Reuters.

Wilders, care a fost condamnat pentru discriminare după ce i-a insultat pe marocani la un miting de campanie în 2014, a reușit să încheie un acord de coaliție cu alte trei partide conservatoare abia în mai, după ce a renunțat la opțiunea de a deveni prim-ministru.

Dick Schoof este un birocrat de carieră, care a condus agenția olandeză de informații AIVD și a fost înalt funcționar la Ministerul Justiției.

Mark Rutte, aflat la putere din 2010, a fost numit recent secretar general al NATO.

Schoof i-a prezentat pe miniştrii săi regelui Willem-Alexander al Ţărilor de Jos, la palatul regal din Haga.

Schoof a afirmat că este „hotărât” să pună în aplicare planurile acestei coaliţii, care vizează să instaureze „politica de admisie în materie de azil cea mai strictă realizată vreodată” şi un pachet de măsuri „pentru a controla migraţia”.

Acordul de coaliţie de 26 de pagini, intitulat „Speranţă, curaj şi mândrie”, îndeamnă de asemenea la examinarea ideii de a muta ambasada Ţărilor de Jos în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim.

Schoof vrea să fie „un prim-ministru pentru toţi cetăţenii olandezi”. „Eu sunt nepartinic. Eu nu mă văd ţinut în lesă de Wilders”, a declarat el.

Dar Wilders, care trăiește de 20 de ani sub o securitate strictă din cauza amenințărilor islamiste cu moartea, a declarat că nu își va schimba discursul și, săptămâna trecută, le-a spus celor 1,4 milioane de adepți ai săi de pe platforma de socializare X că el încă vede islamul ca pe o „religie josnică, violentă și plină de ură”.

T. S.