Judecătorii instanţei supreme decid, marţi, dacă vor confirma redechiderea urmăririi penale împotriva fostului preşedinte al României – Ion Iliescu, în dosarul mineriaderi din 13-15 iunie 1990
Pe lista şedinţei de marţi a ÎCCJ se mai regăsesc, alături de preşedintele de onoare al PSD, numele lui Virgil Măgureanu, Mihai Chiţac (decedat între timp), Victor Atanase Stăculescu, Vasile Dobrinoiu, Corneliu Diamandescu, Petre Peter, Emil Dumitrescu. Magistrații vor decide, așadar, dacă procurorii încep urmărirea penală și pe numele acestora.
Procurorii miliari din Parchetul General au propus, încă din octombrie 2014, redeschiderea urmăririi penale în dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990 ca urmare a unei decizii CEDO din 17 septembrie 2014 prin care judecătorii europeni au decis că suferinţele victimelor de atunci trebuie reparate, statul român fiind obligat să plătească despăgubiri de 30.000 de euro, dar şi să continue investigaţiile întrucât ceea ce s-a întâmplat în 1990 la Bucureşti „constituie o crimă împotriva umanităţii, comisă ca parte a unui atac extins şi sistematic, direcţionat asupra populaţiei civile”. Decizia a fost pronunţată pe 17 septembrie 2014 în cazul deschis de Anca Mocanu, care şi-a pierdut soţul în timpul primei Mineriade. Liderul minerilor din Valea Jiului, Miron Mitrea, era martor în această anchetă, printre cei puşi sub acuzare până „clasare” numărându-se inclusiv Gelu Voican Voiculescu sau generalul Mircea Chelaru.
Supravieţuitor al revoluţiei: „CEDO a constatat calitatea mea de victimă, nu de învingător”
„Crimele din revoluţie nu se prescriu” au statuat, pe 27 ianuarie 2015, judecătorii CEDO şi într-un proces colectiv deschis de peste 80 de victime ale revoluţiei din 1989. Constănţeanul Liviu Zamfir, este unul dintre cei reţinuţi fără mandat acum 26 de ani, lui revenindu-i 3.500 de euro din despăgubirile de peste 800.000 de euro care urmează să fie împărţiţi victimelor în funcţie de suferinţele dovedite. Şi el aşteaptă, reunirea şi redeschiderea urmelor revoluţiei rămase prin arhivele Parchetului General, instituţie care a conexat, disjuns şi declinat de mai multe ori aceste investigaţii în ultimele două decenii.
Până să închidă, în 2012, pe motiv de prescripţie, dosarul Revoluției, Parchetul General avea sub urmărire penală nu mai puţin de 102 ofiţeri de armată şi miliţie, în frunte cu fostul preşedinte Ion Iliescu. Acuzaţiile erau legate, în diferite forme de vinovăţie, de moartea a 942 de persoane care au continuat „să lupte pentru libertate” după 22 decembrie, când dictatorul cedase deja puterea. În 2009, Ion Iliescu a dat prima sa declaraţie, olografă, pe 14 pagini, în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.
Mihaela Chiper