Stelian Ion și alți 22 parlamentari USR au inițiat un proiect de lege care prevede modificarea statutului judecătorilor și procurorilor, în sensul abrogării unei sancțiuni disciplinare pe care o riscă magistrații care, prin hotărârile pe care le pronunță, nesocotesc deciziile Curții Constituționale. Cu alte cuvinte, magistrații să nu mai riște sancțiuni dacă nu iau în seamă deciziile CCR.
Conform jurnalul.ro, printre argumentele invocate pentru modificarea legii este că unele decizii CCR au declarat constituționale unele norme juridice de drept intern, care intră în contradicție cu dreptul UE. Astfe, judecătorul trebuie să ignore atât decizia CCR, cât și norma legală de drept intern. Dar efectul adoptării unei astfel de prevederi ar anula însuși articolul 1, alineat 5 din Constituție, care prevede că respectarea Legii Fundamentale este obligatorie în România.
Inițiatorii susțin că dreptul UE primează Legii Fundamentale a României.
„Litera «ș» a articolului 99 din Legea 303/2004 a dobândit un caracter de risc pentru independența judecătorilor, în condițiile în care CCR a stabilit, prin Decizia 390/2021, că «o instanță națională nu are abilitatea de a analiza conformitatea unei dispoziții din dreptul intern considerate ca fiind constituțională (…) cu dispozițiile de drept european»”, este prevăzut în proiectul de lege, conform sursei citate.
În consecință, spune Stelian Ion, „atunci când sesizează un conflict între o normă națională și o normă UE, judecătorul național este obligat să respecte jurisprudența CCR și să aplice norma națională, sub sancțiunea răspunderii disciplinare, deși prin aplicarea principiului supremației dreptului unional ar trebui să se aplice norma din dreptul Uniunii Europene”.
CCR a decis că articolul 148 din Constituția României nu atribuie dreptului UE prioritate față de Constituția României, astfel încât o instanță națională nu are abilitatea de a analiza conformitatea unei dispoziții din dreptul intern cu dispozițiile din dreptul european.
„Sistemul dreptului românesc este format din totalitatea normelor juridice adoptate de către statul român și care trebuie să fie în concordanță cu principiul supremației Constituției și cu principiul legalității, care sunt esența cerințelor statului de drept”, au explicat judecătorii CCR.
M. Nedelcu