Proprietarii de drept ai caselor naţionalizate vor primi despăgubiri cu un eventual plafon mult mai mare de 15%, prin viitoarea lege a retrocedărilor proprietăţilor confiscate abuziv de regimul comunist, a declarat, joi, secretarul de stat din Ministerul Justiţiei Ovidiu Puţura.
În 2010 Curtea Europeană pentru Drepturile Omului dădea României un răgaz de un an şi jumătate (mai precis până în aprilie 2012) pentru a redacta, adopta şi aplica o lege referitoare la restituirea acestor imobile. În vara acestui an, cum adoptarea legii trena, termenul a fost prelungit până în aprilie 2013.
În primăvara anului 2012, fostul guvern Mihai-Răzvan Ungureanu propunea un proiect de lege prin care proprietarii de drept ai caselor naţionalizate pentru care nu era posibilă retrocedarea în natură urmau să primească de la statul român despăgubiri în bani, însă plafonate la 15% din valoarea reală a proprietăţii câştigate în instanţă. Se stabilea atunci că efortul financiar al statului urma să fie de 16 mliarde de euro. Oficialii Ministerului Justiţiei se îndoiesc astăzi că, pentru despăgubirea integrală a proprietarilor deposedaţi abuziv de imobile, ar fi necesari atâţia bani.
În actuala guvernare, un Consiliu interministerial lucrează la elaborarea unui nou proiect de lege a retrocedărilor, text care trebuie să intre în vigoare până în aprilie 2013, termen stabilit de Curtea Europeană Drepturilor Omului (CEDO).
Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) a început în iunie 2012 procesul de centralizare a datelor de la autorităţile locale privind casele care trebuie retrocedate. Până în prezent, s-a realizat colectarea datelor din teritoriu din aproximativ 60% din unităţile administrativ-teritoriale, a menţionat directorul din cadrul ANRP.
De asemenea, viitorul proiect de lege cerut României de CEDO trebuie să fie finalizat tot până la sfârşitul anului 2012, a afirmat secretarul de stat din Ministerul Justiţiei Ovidiu Puţura. El a susţinut că pentru adoptarea proiectului până în aprilie 2013 va fi suficientă o procedură parlamentară de urgenţă, nefiind nevoie de angajarea răspunderii Guvernului în faţa Legislativului.
Viitorul proiect de lege propune trei posibilităţi de soluţionare a procesului de retrocedare: restituirea imobilelor în natură, acordarea altor imobile în compensaţie, precum şi acordarea de despăgubiri în bani, unde nu sunt posibile primele două variante.