Politica fiscală restrictivă și politica monetară expansivă au efecte negative, aplicate simultan
Fondul Monetar Internațional a ignorat propriile cercetări și a cerut prea devreme statelor bogate să-și reducă bugetele, după criza financiară internațională, a reieșit dintr-un audit intern publicat marți și citat de Reuters.
Îngrijorată de datoriile mari și de deficitele fiscale, organizația le-a cerut unor state precum Germania, SUA și Japonia să ia măsuri de austeritate în 2010-2011, înainte ca economiile lor să-și revină complet din criză.
În același timp, FMI a fost adepta unor politici monetare relaxate pentru a susține creșterea și cererea în economiile avansate, ignorând inițial posibilele riscuri de contaminare a acestor politici asupra unor state emergente, se arată în raportul Biroului de Evaluare Independentă, care analizează răspunsul FMI la criză.
”Acest mix de politici nu a fost eficient pentru promovarea revenirii și a potențat contaminările nocive”, scrie în analiza citată.
FMI acordă consultanță celor 188 de state membre pe tema politicilor economice și oferă asistență financiară de urgență, cu condiția respectării unor reguli stricte.
Auditorul a afirmat că FMI ar fi trebuit să știe că îmbinarea dintre o politică fiscală strictă și o politică monetară expansivă urma să fie puțin eficientă în tentativa de a reveni la creștere, după o criză.
În 2012, FMI a recunoscut că a subestimat modul în care tăierile bugetare puteau să afecteze creșterea și a recomandat un ritm mai domol pentru politicile de austeritate.
Auditorul afirmă însă că FMI avea încă dinainte de criză cercetări care arătau că această combinare de politici nu ar fi fost viabilă.
România a încheiat, în 2009, un acord de finanțare de 20 de miliarde de euro cu FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană. În 2010, Guvernul a impus măsuri bugetare și fiscale dure, printre care scăderea salariilor bugetarilor cu 25% și creșterea TVA la 24%.