Experţii Fondului Monetar Internaţional au prezentat, astăzi, la sediul BNR, raportul după vizita efecutată în România. Specialiştii FMI estimează o creştere economică de 2,3% pentru România în acest an şi un deficit bugetar de 6% din PIB şi recomandă autorităţilor de la Bucureşti reforme adiţionale care să reprezinte 2% din PIB.
Într-o conferinţă de presă susţinută miercuri la Bucureşti, la finalul consultărilor în baza Articolului IV, şeful misiunii FMI pentru România, Jan Kees Martijn, a precizat că pachetul fiscal adoptat recent de Guvern este un pas în direcţia potrivită, arătând însă că este nevoie şi de alte reforme.
„A fost creştere înceată în prima jumătate a anului 2023. În acelaşi timp, investiţiile publice şi private au rămas puternice. Inflaţia a ajuns la cota maximă în noiembrie 2022 şi de atunci a scăzut constant. S-a constatat o scădere a preţurilor la energie şi alimente, însă deficitul de cont curent rămâne mare. În ceea ce priveşte riscurile, în ciuda încetinirii, este aşteptată o creştere robustă şi în 2023 creşterea este la 2,5%, sprijinită de investiţii puternice.
În 2024, economia este de aşteptat să îşi revină până la un procent de 2,75%. Pe termen mediu, economia este de aşteptat să aibă o creştere de 3,75% pe măsură ce consumul îşi revine. Inflaţia este de aşteptat să scadă de la 7,5%, la sfârşitul anului 2023, la puţin peste 4% la sfârşitul lui 2024.
Riscurile în ceea ce priveşte aceste previziuni sunt substanţiale. Războiul Rusiei în Ucraina, o scădere a activităţii economie în întreagă Europă şi o încetinire a economiei în întrega lume ar duce la o încetinire a creşterii economice şi în România. Ar putea fi, de asemenea, o provocare implementarea unor noi măsuri fiscale într-un an cum este 2024, cu mai multe rânduri de alegeri.
Aş dori să începem cu politicile fiscale. Pachetul de măsuri fiscale, recent adoptat, este un pas în direcţia dorită, dar mai trebuie făcute nişte ajustări. Ţinta de deficit de 4,4% fixată iniţial este în afara puterii de a fi acoperită şi este estimată undeva la 6% din PIB. Deficitul fiscal va trebui să scadă la sub 3%, aşa cum a fost agreat cu Comisia Europeană, asta pentru a putea duce la eliberarea de noi fonduri din partea Uniunii Europene. Trebuie făcute alte ajustări pentru a ajunge la acest obiectiv.
Noul pachet fiscal îmbunătăţeşte politicile în anumite zone şi se ocupă, în general, de taxe din domeniul construcţiilor, IT şi, de asemenea, introduce şi măriri în ceea ce priveşte microîntreprinderile. Pragurile pentru înregistrarea unei microîntreprinderi ar trebui scăzute.
Taxele aplicate băncilor au pus o povară suplimentară pe companii şi ar putea să impacteze, în continuare, performanţele lor financiare. Capacităţile de reducere a cheltuielilor publice sunt limitate. Corectarea cheltuielilor publice, pe termen mediu, ar putea fi de ajutor pentru Guvern, dar este puţin probabil să se poată întâmpla acest lucru. Pentru a ajunge cu sistemele de educaţie şi sănătate la nivelul Uniunii Europene sunt necesare investiţii. Va fi necesară o creştere a procentului alocat cu încă două procente din PIB faţă de ceea ce este prevăzut în acest moment.
De asemenea, este necesară eliminarea privilegiilor existente în sistemul public în acest moment”, a declarat Jan Kees Martijn, şeful misiunii FMI în România.
Ciolacu nu vede criticile
În schimb, premierul Marcel Ciolacu a transmis, miercuri, că se bucură de faptul că experții Fondului Monetar Internațional au apreciat că măsurile luate de Guvern pentru reducerea deficitului sunt în direcția corectă.
Guvernul este „puternic” angajat în susţinerea creşterii economice, reducerea cheltuielilor publice şi combaterea evaziunii fiscale, a afirmat, miercuri, prim-ministrul Ciolacu, în cadrul întâlnirii cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional condusă Jan Kees Martijn.
„Creşterea noastră economică se bazează pe investiţii. Susţinem cu prioritate proiectele de infrastructură, în special în transporturi, având în vedere faptul că investiţiile în acest domeniu au cel mai mare grad de multiplicare în economie. Acordăm aceeaşi atenţie proiectelor de investiţii în sănătate şi educaţie, pentru că, în egală măsură, ne preocupă creşterea calităţii vieţii cetăţenilor noştri”, a subliniat şeful Executivului, citat într-un comunicat al Executivului.
Prim-ministrul a mai amintit proiectele guvernamentale pentru susţinerea directă a dezvoltării şi investiţiilor în sectorul materialelor de construcţii şi în industria alimentară, domenii importante pentru economia românească.
El a punctat şi importanţa proiectului de lege asupra căruia Guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului pentru consolidarea veniturilor bugetare.
„Pentru reducerea cheltuielilor bugetare şi combaterea evaziunii fiscale, digitalizarea ANAF în ritm accelerat este prioritate naţională. Toate instituţiile statului cu atribuţii în domeniu – Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor, ANAF – au ca prioritate stabilirea de măsuri speciale pentru combaterea evaziunii şi pentru creşterea colectării veniturilor bugetare. Totodată, prin proiectul de lege asupra căruia ne-am angajat răspunderea în faţa Parlamentului vom crea cadrul legal pentru ca ministerele să se reorganizeze prin desfiinţarea sau comasarea autorităţilor din subordine”, a explicat Ciolacu.
Potrivit Guvernului, şeful misiunii FMI în România, Jan Kees Martijn, „a apreciat imaginea de care se bucură economia României, care înregistrează creştere şi are un rol pregnant în regiune”.
Oficialul FMI a afirmat că pachetul fiscal anunţat de Guvern este „un pas important în direcţia corectă, iar reforma ANAF este esenţială”.
În acest context, reprezentanţii delegaţiei au menţionat că FMI va continua să sprijine, prin acordarea consultanţei tehnice, reformarea şi digitalizarea ANAF, a indicat sursa citată.
Şeful misiunii FMI în România a precizat că discuţiile cu Banca Naţională a României au relevat faptul că sistemul monetar este „sănătos” şi „stabil”.
La întrevederea de la Palatul Victoria au mai participat vicepremierul Marian Neacşu, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Oprea.
Adina Silav