Atingerea unui nivel mediu de dezvoltare pentru UE necesită urmarea unei strategii economice clare
România ar putea să ajungă în 10-15 ani la nivelul mediu de dezvoltare din Uniunea Europeană, însă acest proces de convergență nu este automat, au declarat joi reprezentanții instituțiilor financiare internaționale, la o conferință organizată în București de asociația patronală Confindustria România, sub titlul ”Both Worlds 2014. Finance&Manufactoring”.
În prezent România este la 50% din media PIB /capita a Uniunii Europene, după ce, în urmă cu 12 ani, se afla la 26%. Pentru a duce la capăt procesul de convergență economică, România are nevoie de echilibru macroeconomic, investiții în infrastructură și educație, activarea populației rurale în sectoare economice mai dinamice și de creșterea producției industriale pentru a recupera diferențele economice față de statele dezvoltate din UE.
”Convergența economică a noilor membri UE este mai dificilă în perioada post-criză. Din 2008, în majoritatea statelor UE, nu s-a înregistrat nicio convergență la nivelul veniturilor sau al standardului de viață, relativ la media UE”, a declarat Guillermo Tolosa, reprezentantul FMI pentru România și Bulgaria.
”Pentru ca România să poată adera cu success la Zona Euro în 2019, indicele de productivitate ar trebui să fie mult mai mare, din experiența noastră”, a afirmat Elisabetta Capannelli, reprezentant al Băncii Mondiale în România.
Principalele declarații din sesiunea dedicată economiei și politicilor industriale:
Guillermo Tolosa
Spania și Portugalia aveau, la momentul aderării la UE, în 1985, un raport de convergență similar cu cel al României, iar în 10 ani au parcurs foarte rapid acest proces. Grecia, dimpotrivă, a înregistrat o contracție, din cauza politicilor populiste. Irlanda a stagnat din punctul de vedere al convergenței din 1973 până în 1989. Convergența nu este un procesautomat, nu este un dat. Este o oportunitate, nu e timp de pierdut. Primul pas în orice politică economică este un mediu macroeconomic sănătos. Aceasta a fost diferența dintre Portugalia și Grecia.
România are ocazia să obțină creșteri mai mari decât în prezent. Producția industrial a jucat un rol important în convergența Poloniei, Spaniei, Cehiei și Ungariei. În România, în pofida promisiunilor, producția industrială a stagnat de la aderare.
Proporția Investițiilor Străine Directe în PIB este foarte mică în comparație cu alte state din regiune.
Disponibilitatea forței demuncă este o problemă. 30% din populația ocupată lucrează în agricultură, un procent similar cu al Portugaliei în 1985. Procesul de creștere aduce absorbția acestui segment în industrie și alte sectoare dinamice. Portugalia a ajuns la 12% în 8 ani.
După ce va fi instalat un nou guvern, vom discuta mai mult despre politicile necesare pentru a profita de aceste oportunități.
Elisabetta Capannelli:
România a avut o creștere a PIB de 3,5% în 2013, estimăm o creștere între 2,4 și 2,7% pentru 2014. Nu este rău în context European, însă sunt indici foarte mici în comparație cu potențialul.
Pentru a-și dubla PIB-ul România are nevoie de o rată medie de creștere de 4,5% pentru următorii 15 ani.
Este nevoie de investiții în infrastructură, reforme strucutrale mai agresive, un mediu macroeconomic stabil, investiții în educație de calitate și de creșterea exporturilor.
Constantin Niță, ministrul Economiei
În 2013 valoarea exporturilor a fost de 50 miliarde de euro, iar in primele 6 luni ale anului curent a fost de 25,5 miliarde de euro. Economia românească se bucură de încredere în special pe piața externă.
În cadrul Forumului Economic de la Geneva, România a avansat cu 17 poziții în ceea ce privește competitivitatea.
Valentin Lazea, economist-șef al BNR
Din punct de vedere macroeconomic, România este ceamai performantă din regiune, îndeplinește toate criteriile nominale pentru Zona Euro. Din punct de vedere micro-economic, România stă mult mai slab, iar principalul motiv este supra-îndatorarea companiilor.