Cea mai mare sumă investigată de ANAF la o persoană fizică dintre cele care vor fi controlate de la 1 iulie este de 4 milioane de euro, a declarat vineri seară șeful ANAF, Lucian Heiuș. Întrebat dacă printre persoanele vizate se numără şi bugetari, Heiuş a explicat că evită astfel de analize.
Despre modul în care se vor derula procedurile de control, șeful ANAF a susținut, la Digi 24, că procedurile nu sunt complicate. Întrebat dacă cei patru milioane de euro investigaţi de inspectorii fiscali erau ascunşi în paradisuri fiscale, Heiuş a explicat că aceşti bani au fost uşor de identificat prin mecanisme simple.
„Noi vorbim doar strict ce am putut să identificăm la vedere cumva, sigur. Când vom face cercetări mai amănunţit, e posibil să ajungem chiar mai departe. Nu vă spuneam că avem posibilitatea să verificăm chiar conturi din alte state. Nu am ajuns acolo, pentru că sunt, din păcate, foarte mulţi la care identificăm doar prin aceste mecanisme simple, clare şi care sunt la dispoziţia noastră foarte facil. Da, este o diferenţă de 4 milioane de euro, procedura de control nu este foarte complicată”, a declarat Heiuş.
Lucian Heiuş a explicat cum se vor desfăşura controalele la persoanele fizice vizate.
„Va primi (persoana fizică – n.r.) un aviz în care va fi înştiinţat că va urma să fie verificată situaţia fiscală personală. Există de un termen de 60 de zile în care trebuie să depună o declaraţie de patrimoniu şi de venit. Poate să mai ceară o amânare cu 30 de zile până va depune această declaraţie care este un formular tipizat. El seamănă foarte mult cu declaraţiile de avere şi de interese pe care le depun bugetarii. În general este foarte, foarte asemănătoare, cum, de asemenea, poate să pregătească alte înscrisuri şi alte documente prin care să justifice sumele respective, de unde le-a obţinut ce este cu ele. Începe apoi verificarea propriu-zisă care este o activitate pe care noi o facem cumva colaborând foarte de aproape cu persoana respectivă. Este invitat la ANAF, i se dă posibilitatea controlul să aibă loc la sediul ANAF-ului sau la domiciliul lui, unde decide. Poate să fie reprezentat de un avocat, un consultant, de oricine doreşte. Sunt regulile generale care sunt aplicate, încep aceste verificări, vedem discutăm, încearcă să probeze, noi punem la dispoziţie probele pe care le avem noi, clarificăm întreaga situaţie. În final, după ce ajungem sau nu ajungem la un numitor comun, se face acea diferenţă, se stabileşte suma impozabilă, se calculează impozitul şi accesoriile aferente pe diferenţa pe care noi considerăm că ar trebui să o plătească. Sper să fim o situaţie care să fie acceptată de persoană. Se emite actul administrativ fiscal, o decizie de impunere şi ea poate să fie achitată sau persoana fizică respectivă are posibilitatea să o conteste. Dacă la contestaţii îi este respinsă, contestaţia va putea să meargă în instanţă. Şi atunci când merge în instanţe devine public inclusiv cine este persoana respectivă”, a declarat Lucian Heiuş.
Întrebat dacă printre persoanele fizice verificate se numără şi bugetari, Heiuş a declarat că nu a intrat în asemenea analize.
„Personal, nici măcar nu m-am uitat. Încerc să evit de a intra în asemenea analize, pentru că, din punctul meu de vedere, ca preşedinte al ANAF-ului, controlul trebuie să fie de depersonalizat. Nu contează cine este persoana, trebuie să fie supuse exact aceloraşi reguli ca oricine altcineva. Dacă mă întrebaţi, eu nu cred că sunt foarte mulţi bugetari. Ştiu că multă lume îşi imaginează că ar fi oameni din sfera politică sau din sfera administrativă. Eu cred că nu. Fiecare bugetar, fiecare om politic depune declaraţia a de avere şi de interese, iar competenţa de a verifica diferenţele care apar de la an la an între venituri şi activele dobândite este la Agenţia Naţională de Integritate, care ştiu cum funcţionează şi analizează an de an aceste lucruri. Nu cred că acolo este marea problemă, ci este la cei care fac evaziune fiscală şi aici este competenţa ANAF-ului. Noi urmărim acest fenomen să încercăm să-l restrângem pe cât se poate pentru a creşte încasările la bugetul de stat”, a declarat Lucian Heiuş.
Acesta a adăugat că numerarul este mai greu de verificat.
„Este foarte greu, de exemplu, să urmărim nişte bani care se mişcă în numerar, dar, dacă din contul unei persoane de genul ăsta pleacă o sumă semnificativă de bani spre un cont dintr-o alt stat, bineînţeles că el mişcându-se prin sistemul bancar poate fi urmărit şi atunci cerem aceste informaţii, şi de la băncile din alte state. Toţi banii care se mişcă cumva prin sistemul bancar lasă urme, iarăşi nu este o noutate când spun acest lucru. Avem într-adevăr o problemă cu numerarul care se mişcă”, a declarat Heiuş.