România nu este o destinație de rezidență fiscală, în pofida impozitului redus
Volumul deja mare al schimbului de informații fiscale este în creștere și va crește exponențial în următorii ani, ceea ce va impune schimbări în comportamentul persoanelor cu venituri mari, potrivit unui raportul publicat de compania de consultanță EY.
Contextul este unul caracterizat de schimbări accelerate ale politicilor fiscale şi de creșterea nemulțumirilor din partea contribuabililor faţă de excesele din sistemul fiscal. Soluția este abordarea transparentă asupra fiscalității la nivel mondial.
”Ritmul rapid al globalizării şi creşterea conectivităţii – generată de inovaţiile din tehnologie şi comunicaţii – demonstrează că modelele actuale diferă semnificativ faţă de cele care au fost considerate, pe termen lung, ca norme internaţionale. Volumul mare de modificări fiscale – ca răspuns la criza economică globală – continuă să genereze politici fiscale mai bine orientate, selective şi mai nuanţate în multe ţări din întreaga lume, chiar dacă majoritatea economiilor continuă să se lupte cu datorii mari şi bugete austere. Întrucât există destule nemulțumiri din partea contribuabililor, autoritățile fiscale naționale încearcă să uniformizeze procedurile pentru a reduce diferenţele dintre regimurile fiscale și pentru a crește gradul de colectare a taxelor”, potrivit unui comunicat al companiei.
România nu este una dintre jurisdicțiile preferate de către persoanele fizice străine pentru stabilirea rezidenţei fiscale şi impozitarea veniturilor mondiale, în pofida cotei de impozit pe venit reduse.
Programul de verificare a persoanelor fizice cu averi mari a fost lansat în 2011, când au fost aprobate primele măsuri legislative necesare funcţionării organismului specializat din cadrul Direcției de Verificări Fiscale. Sunt vizate persoanele care, conform analizelor autorităţilor fiscale, declară venituri mai mici decât au în realitate. Verificarea se face în cazurile în care, după estimarea situaţiei fiscale de către inspectori, se constată că între veniturile reale şi cele declarate ar putea fi o diferenţă mai mare de 10%, dar nu mai mică de 50.000 lei.
”În prezent, în grupul-țintă sunt încadrate aproximativ 400 de persoane, cu averi de peste 20 milioane €. Din declarațiile făcute de reprezentanții Direcției de Verificări Fiscale, în paralel cu derularea programului la nivelul grupului-țintă, se dorește şi declanșarea unuia nou, mai extins, pentru aproximativ 4.800 persoane, vizându-se în primul rând creşterea gradului de conformare voluntară din partea contribuabililor în cauză”, a declarat Claudia Sofianu, Manager în cadrul EY România.