Companiile de energie şi utilităţi îşi pot asigura reuşita în viitor numai prin transformarea modelului tradiţional de business, ce devine tot mai învechit, şi printr-o nouă abordare, potrivit unui raport lansat joi de compania de consultanță Ernst & Young.
Top 10 riscuri
1. Conformitate şi reglementări
2. Volatilitatea preţurilor la materii prime şi combustibili
3. Intervenţii politice în pieţele de energie şi utilităţi
4. Incertitudini la nivelul politicilor climatice şi de stabilire a preţurilor certificatelor verzi
5. Volatilitatea costurilor şi accesului la capital
6. Implementări de proiecte de anvergură
7. Cereri-şoc de energie pe termen scurt
8. Bătălia pentru talente
9. Îmbătrânirea reţelei şi a infrastructurii
10. Gestionarea planificării şi a acceptării publice
Top 10 oportunităţi:
1. Creşterea puternică a cererii în pieţele emergente
2. Achiziţii sau alianţe pentru dobândirea de noi capabilităţi
3. Creşterea pieţelor de energie şi de servicii auxiliare
4. Consolidarea relaţiilor cu organismele externe de reglementare şi conformitate
5. Îmbunătăţirea percepţiei publice
6. Focus pe programe de relaţii cu investitorii şi de comunicare
7. Integrarea resurselor de energie distribuită
8. Dezvoltarea capacităţilor de producţie şi a infrastructurii de distribuţie în pieţele emergente
9. Intensificarea inovaţiei în pieţele emergente
10. Creşterea eficienţei lanţului de aprovizionare a capacităţilor eoliene
În comparaţie cu ultimul raport din 2011, riscurile privind costul şi accesul la capital s-au diminuat, iar reglementările şi obligaţiile de conformitate au devenit acum cele mai importante preocupări ale industriei.
În timp ce guvernele şi organismele de reglementare continuă să fie preocupate de eficienţa energetică şi de generearea unei cantităţi scăzute de carbon, consumatorii devin tot mai sensibili la preţ, generându-se, astfel, un conflict de interese.
Pe fondul estimărilor de creştere a preţului electricităţii, vor avea de câştigat doar acele companii de utilităţi care vor şti să exploateze la maximum tehnologiile inteligente pentru a-şi ajusta modalităţile de interacţiune cu consumatorii lor şi pentru a folosi în avantajul lor oportunităţile de a schimba percepţia publică asupra industriei, se arată în raport.
Pe măsură ce sectorul utilităţilor se transformă, trebuie să se modifice şi modelul de afaceri tradiţional, de la modul de distribuţie, la cel de contorizare şi de facturare.
Securizarea investiţiei şi implementarea unor proiecte de anvergură, care implică investiţii mari de capital, vor reprezenta o provocare-cheie pentru companiile de utilităţi, deoarece investiţiile necesare pentru infrastructura de care acestea au nevoie sunt fără precedent.
Pentru a reuşi să implementeze astfel de proiecte în condiţii de siguranţă, la timp şi în limitele bugetului alocat, companiile vor intra într-o competiţie acerbă pentru resurse şi talente. În paralel, companiile de energie şi utilităţi trebuie să asigure un management adecvat al infrastructurii lor învechite şi al riscurilor ce decurg de aici pentru activele conexe.
Intervenţiile politicului prin modificări ale politicilor energetice reprezintă, de asemenea, un risc important, având în vedere impactul pe care acestea îl pot avea asupra zonei operaţionale, chiar şi în pieţele considerate până acum stabile şi transparente. Se estimează că intervenţia politicului în operaţiunile companiilor de utilităţi se va intensifica, pe măsură ce politicile energetice evoluează, potrivit studiului citat.
Conflictul de interese dintre guvern, autoritatea de reglementare și consumatori este vizibilă în această perioadă și în România, având ca obiect subvențiile către producția de energie regenerabilă. Marii consumatori insistă ca aceste subvenții să scadă drastic, pentru a se reduce prețul energiei și a-și păstra competitivitatea.
Vlad Bârleanu
foto: greensolarenergy.com.au