Revigorarea capacităţii de inovare este principala pârghie care poate readuce Europa în cursa globală a competitivităţii, în contextul în care economia Zonei Euro va suferi în acest an o contracție de 0,5%, după o scădere similară în 2012, potrivit unui studiu publicat miercuri de compania de consultanță Ernst&Young.
Studiul, denumit ”Innovating for a prosperous future”, arată că peste 80% dintre liderii europeni de business consideră că actuala politică a Uniunii Europene în privinţa inovaţiei este prea fragmentată şi necesită mai multă coordonare.
De asemenea, 66% dintre ei sunt de părere că este necesară alocarea unor fonduri mai mari pentru a stimula inovaţia, iar 76% cred în capacitatea UE de a dezvolta o abordare mai eficientă a cercetării şi inovării.
Elena Badea, director de marketing al Ernst&Young România, spune că politicile de inovare nu trebuie să se bazeze doar pe investiţii publice, ci şi pe contribuția companiilor, a cercetătorilor şi a antreprenorilor din întreaga Europă.
”În contextul în care concurenţa la nivel mondial este acerbă, iar creşterea veniturilor şi a condiţiilor demografice favorabile încurajează expansiunea clasei de mijloc globale, Europa are mai mare nevoie ca oricând să dezvolte o politică de inovare care să se bazeze pe un parteneriat puternic între guverne şi mediul de afaceri”, a afirmat Elena Badea, potrivit unui comunicat de presă.
Inovaţia a fost declarată o direcţie strategică a politicii europene și inclusă pe Agenda UE 2020. Până în prezent, finanţarea publică pentru cercetare şi dezvoltare a rămas modul dominant de finanţare a inovării în UE, iar acest lucru pare a fi o parte a problemei Europei în privinţa inovaţiei, se arată în raportul citat.
La întrebarea privind calitatea politicilor privind inovaţia din UE în ultimii ani, poziţiile liderilor de business sunt împărţite: 38% consideră că acestea s-au îmbunătăţit, în timp ce 18% cred că s-au deteriorat.
Companiile din Europa de Sud, care suferă de lipsa surselor de finanţare privată, sunt mult mai entuziaste când vine vorba de implicarea UE (96% în Grecia, 89% în Italia), în timp ce companiile din Nordul şi Vestul Europei consideră mult mai eficiente politicile de inovare derulate de guvernele naţionale (50% şi 41%).
Peste 74% dintre respondenţi spun că finanţările din sectorul privat au o contribuţie semnificativă pentru inovaţia tehnologică şi ştiinţifică din ţara lor, procent în creştere faţă anul trecut (66%).
Datele confirmă faptul că ţările cu cele mai bune performanţe în materie de inovaţie sunt cele în care fondurile private de cercetare şi dezvoltare sunt semnificative în comparaţie cu fondurile publice – ţările scandinave, de exemplu.
Vlad Bârleanu