Criza datoriei cipriote este un semn că problemele Zonei Euro nu s-au încheiat iar recuperarea economică din regiune rămâne încă una fragilă şi cu o traiectorie nesigură, potrivit unui raport publicat de firma de consultanță Ernst&Young.
Deşi anumite situaţii problematice localizate nu sunt excluse, problemele majore cu care s-a confruntat sectorul financiar din Zona Euro par să se apropie de sfârşit. Se estimează că mulţi dintre indicatorii cheie din sector vor reintra pe o creştere modestă în următoarele 18 luni şi în special băncile ar trebui să poată redemara creditarea şi, astfel, să sprijine relansarea economică din 2014.
“Răspunsul pieţei la criza datoriei cipriote a fost, în cele din urmă, destul de încurajator în măsura în care a demonstrat că marile economii europene sunt acum relativ bine izolate faţă de crizele cu caracter naţional din statele mai mici”, a afirmat Andy Baldwin, șeful diviziei Servicii Financiare Ernst & Young pentru EMEIA.
Diferențele Nord-Sud se mențin
Studiul, denumit Eurozone Financial Services Forecast, arată că cea mai dificilă etapă a procesului bancar de dezintermediere s-a încheiat. După o contracţie de 856 de miliarde de euro anul trecut, se estimează că totalul activelor din sectorul bancar din Zona Euro va continua să scadă cu 500 de miliarde de euro în 2013, înainte să reintre pe creştere, în 2014. Totalul activelor a fost deja în mare parte stabilizat în Germania, Franţa şi Olanda, în timp ce, în Italia şi Spania, procesul urmează să aibă loc anul viitor.
Creditarea segmentului de business şi a persoanelor fizice a scăzut cu 1,7% în Zona Euro anul trecut şi se estimează că această contracţie va continua şi în 2013, însă într-un ritm mai moderat, de 0,5%.
Diviziunea dintre Nord şi Sud se va menţine în continuare accentuată în privinţa costului împrumuturilor bancare, ca urmare a unei contracţii mai puternice a creditării din economiile periferice în acest an. Se estimează că, în 2013, creditarea se va contracta cu 5,1% în Spania, în comparaţie cu evoluţiile pozitive de 0,8% din Germania şi de 0,6% din Franţa. Previziunile arată că, la nivelul Eurozonei, creditarea va reintra pe creştere începând cu anul 2014, cu o rată anuală de 2,9%, care include o revenire modestă pe creştere în Spania, cu o rată de 0,9%.
Accesul băncilor la piaţa de capital continuă să se îmbunătăţească iar fluxurile de depozite ale sectorului privat din economiile periferice par să se stabilizeze, ceea ce permite băncilor să se desprindă treptat de sprijinul acordat de băncile centrale. Cu toate acestea, condiţiile de creditare ar putea să se menţină destul de restrictive pentru o vreme, ceea ce va afecta investiţiile şi cheltuielile de consum.
Ca urmare a creşterii numărului de credite neperformante în economiile periferice, rata acestora va atinge în acest an în Zona Euro un vârf istoric de 7,2%, peste nivelul de 6,7% prognozat la sfârşitul anului 2012. Rata creditelor neperformante (NPL) este deja în scădere în Franţa, Germania şi Olanda în acest an, însă se estimează că va atinge un vârf de 10,2% în Italia şi de 12,8% în Spania.
Creditarea va stagna în România
Gelu Gherghescu, partener al diviziei Assurance&Advisory, spune că, în România, se așteaptă la o stagnare a creditării în următoarele 9 luni, cu o creştere uşoară pe companii şi una ceva mai pronunţată pe credite ipotecare, dar cu o scădere a creditelor de consum.
”Această situaţie se datorează neîncrederii consumatorilor şi a decidenţilor din companii în perspectivele pe termen scurt ale economiei, dar şi apetitului limitat şi selectiv al unora dintre jucători. Oricum, chiar şi o uşoară evoluţie pozitivă a creditării nu ar fi suficientă să alimenteze creşterea economică în asemenea măsură, încât să contribuie semnificativ la stoparea evoluţiei creditelor neperformante. Astfel, deşi mai lent, acestea vor continua să crească în următoarele 6-9 luni. Practic, în ceea ce priveşte evoluţia creditării şi a creditelor neperformante rămânem, într-o oarecare măsură, într-un cerc vicios”, a afirmat Gelu Gherghescu.
Vlad Bârleanu