Orice escaladare a războiului dintre Israel și organizația islamistă Hamas, care controlează Fâșia Gaza, generează riscuri majore pentru economia globală, în special prin efectele asupra prețurilor la energie și asupra blocării unor rute comerciale esențiale, potrivit unei analize a publicației CNBC, care se bazează pe interviuri cu mai mulți economiști.
În prezent, puterile globale și puterile regionale sunt implicate într-o serie de eforturi diplomatice pentru a încerca să împiedice extinderea conflictului, după declanșarea acestei etape violente, prin seria de atentate efectuate de Hamas în sudul Israelului, pe 7 octombrie.
Continuarea atacurilor aeriene asupra Fâșiei Gaza, perspectiva unei ofensive terestre a Israelului și amenințările venite dinspre Iran și dinspre gruparea șiită libaneză Hezbollah reprezintă potențiali factori declanșatori pentru un conflict extins.
“Orice conflict din Orientul Mijlociu trimite unde de șoc în toată economia mondială, pentru că această regiune este crucială pentru furnizarea de energie și, în al doilea rând, reprezintă traseul de navigație esențial pentru comerțul global”, a declarat Pat Thaker, directoare pentru regiunea Oriectul Mijlociu și Africa al Economist Intelligence Unit. Nivelul până la care ar putea crește prețul țițeiului și impactul asupra economiei mondiale vor fi direct proporționale cu raza geografică de extindere a conflictului. Piața mondială a țițeiului este oricum tensionată după deciziile OPEC+, sub coordonarea Arabiei Saudite, de a limita producția, pentru a ține prețurile sus. Conflictul Israel – Hamas s-a declanșat într-o perioadă în care oricum incertitudinea economică era la niveluri ridicate, pe fondul războiului Ucraina-Rusia și al politicilor monetare agresive, care au scopul de a reduce inflația, prin ridicarea dobânzilor.
Prețurile pentru țiței au crescut brusc în primele zile după atentatele din 7 octombrie, apoi s-au moderat ușor. Miercuri la prânz, prețul petrolului Brent pe piețele internaționale era de 88$/baril.
Într-un ”scenariu extrem” de escaladare regională, prețul per baril ar putea ajunge la 100$, ceea ce va genera inflație mai mare la nivel global și condiții de recesiune, a mai spus Thaker.
Prin zona Orientului Mijlociu trec cele mai aglomerate rute maritime – Canalul Suez, Marea Roșie, Golful Persic, Strâmtoarea Hormuz. Extinderea conflictului spre Peninsula Sinai ar crește riscul de atac asupra fluxurilor comerciale din Canalul Suez – care înseamnă aproape 15% din comerțul global, aproape 45% din transporturile de țiței și 8% din tancurile de gaz natural lichefiat. ”Dacă sufoci aceste puncte, creezi șocuri mari nu doar asupra prețurilor la petrol, ci și asupra îmtregului lanț de aprovizionare global pentru energie și pentru alte bunuri”, a mai afirmat Pat Thaker.
Orice creștere a prețurilor pentru produse energetice înseamnă un risc pentru piețele emergente, din cauza impactului asupra inflației – în medie de 10%, mai mare decât în cazul piețelor dezvoltate, a declarat Elijah Oliveros-Rosen, economist la S&P Global Ratings.
Astfel, cele mai expuse piețe emergente sunt cele care sunt net importatoare de energie, pentru care menținerea prețurilor per baril la un nivel mare devine o vulnerabilitate – Chile, Turcia, Tailanda, Filipine sau India.
Kristalina Georgieva, directoarea Fondului Monetar Internațional, a comparat conflictul Israel-Hamas cu o turbulență într-un context deja foarte stresant și a spus că efectele economice vor fi “teribile” pentru părțile implicate, dar și pentru statele din regiune, în special asupra comerțului, turismului și costurilor de asigurare.
Georgieva a precizat că Egipt, Liban și Iordania simt deja consecințele, dar a evitat să se refere la efectele mai generale, asupra economiei globale. ”Incertitudinea reprimă fluxurile de turiști. Investitorii vor fi timizi și vor evita să se ducă în regiune”, a mai spus Georgieva.
Compania XTB România a remarcat că aurul a înregistrat un avans de 9% între 6 octombrie, cu o zi înaintea atacului Hamas din Israel, și 20 octombrie, confirmând teoria potrivit căreia, din perspectivă istorică, metalul este influențat de evoluțiile geopolitice. Media anuală a randamentului aurului a fost de 7,8% între 1971 și 2022. Acest indicator transformă mișcarea ultimelor două săptămâni într-una de amploare.
„Evenimentele din Orientul Mijlociu au produs efecte pe piețele materiilor prime, cu reverberații pentru metale prețioase, petrol, gaze naturale. Argintul a înregistrat un salt important, de aproape 10% de la închiderea din 6 octombrie, până la vârful recent. Avansul a fost ajustat la 6,2% la închiderea de marți. Pentru argint, rolul său industrial mai pronunțat aduce un mod de reacție specific, alternând episoade de volatilitate mai puternică, deseori aliniate cu aurul, cu perioade de calm”, a afirmat Claudiu Cazacu, analist la XTB România. Cazacu a mai remarcat că motorul principal pe termen scurt nu îl reprezintă dobânzile, ci tensiunile geopolitice.
Tiberiu Szabo