Românii au devenit tot mai interesaţi să îşi trimită copii la studii în Occident, sunt de părere specialiștii KeysFin
Zeci de mii de români iau anual calea Occidentului – de la medici și asistente medicale, IT-işti, la muncitori în construcţii şi agricultură. În plus, tot mai mulţi copii şi adolescenţi caută o viață mai bună în Vest, trimiși de părinții lor la studii. Potrivit unei analize realizate de specialiștii agenției de business information şi credit risk management KeysFin, piaţa serviciilor de educaţie în străinătate a crescut cu o rată de-a dreptul fulminantă, de 381% în ultimii cinci ani.
Școala nu i-a pregătit pe români pentru trecerea violentă de la comunism la capitalismul sălbatic, pentru traiul pe credit şi, mai ales, pentru criză. Românii au fost nevoiță să se adapteze din mers, să improvizeze, să învețe mai mult de la „şcoala vieţii” decât de pe băncile şcolii cum să se descurce într-un prezent instabil şi cu perspectiva unui viitor imprevizibil.
Pentru copii, din fericire situaţia este diferită, pentru că s-au născut în alte vremuri, fără a cunoaște privaţiunile regimului comunist, au învăţat din experienţa părinților şi au şansa de a-şi folosi şi dezvolta abilităţile în şcolile din Occident.
Datele statistice din piaţa serviciilor de educaţie în străinătate arată că, pe ansamblu, sunt câteva mii de copii şi adolescenţi care, în ultimii ani, au ales să înveţe sau să meargă în vacanţe de studiu în şcolile din UE. Dovadă că cele mai importante 16 firme care activează în domeniu (unul vast, de la taberele şi vacanţele şcolare la pachete de studii liceale şi universitare) au reuşit să îşi extindă afacerile de la 3,6 milioane de lei în 2010 la 17,2 milioane de lei în 2014. În total, luând în calcul cifra de afaceri comună a acestor companii, putem trage concluzia că părinţii au cheltuit peste 51,8 milioane de lei pentru a le asigura copiilor lor şansa de a experimenta educaţia occidentală. „Evoluţia fulminantă a pieţei, care a marcat o creştere de 381% în ultimii cinci ani, demonstrează că românii au devenit tot mai interesaţi să îşi trimită copii la studii în Occident, încercând să le dea un imbold spre o viaţă mai bună”, afirmă analiştii KeysFin.
Asistăm la un adevărat export de creiere, susţinut în primul rând de părinţi, dar şi de instituţiile de învăţământ occidentale prin intermediul burselor pentru cei merituoşi. Este un rezultat direct al lipsei de performanţă a sistemului educaţional românesc dar şi al integrării europene, al globalizării. Datele statistice demonstrează că firmele din domeniu şi clienţii acestora au înţeles potenţialul unor asemenea servicii, de la taberele educaţionale în limbi străine la programele de studiu liceal şi universitar, iar viitorul ar putea aduce creşteri de două cifre a pieţei
KeysFin
Experţii susţin că fenomenul se va amplifica în viitor. Potrivit estimărilor, la un volum de 1.500 de copii trimişi anual de părinţi la studii în Occident, sumele încasate de firmele specializate variază între 15 şi 30 milioane de euro/anual.
Taberele şcolare, primul pas
Clienţii firmelor care se ocupă de trimiterea copiilor în străinătate sunt de obicei părinţi cu dare de mână, angajaţi în firme multinaţionale sau care deţin businessuri profitabile, în general români cu venituri peste medie. Potrivit experţilor, atunci când aleg să îşi canalizeze copiii spre o educaţie în Occident, primul pas îl reprezintă tabăra şcolară, o activitate menită să-i ofere copilului „gustul” educaţiei la alt nivel.
Sunt zeci de oferte în această perioadă, de la tabere în SUA, Marea Britanie, Franţa, Elveţia, Germania, Italia etc. „Tabăra îi oferă copilului experienţa studiului într-o şcoală din străinătate pe durata a 2, 3 sau 4 săptămâni, îi oferă cunoaştere în ceea ce priveşte programele de studiu oferite de liceele din străinătate, îi trezeşte curiozitatea şi entuziasmul”, afirmă Teodora Răducanu, Secondary Education Coordinator la IntegralEdu, unul dintre principalii jucători din piaţă.
Elevii au şansa de a-şi îmbunătăţi nivelul lingvistic, de a studia anumite materii conform curriculei ţării respective şi de a înţelege domeniul spre care părinţii vor să-l canalizeze – business, medicină, politică, arhitectură, etc. Sunt tabere în care elevii pot obţine inclusiv certificări CAMBRIDGE ESOL EXAMS, BEC, IELTS, TOEFL, TOEIC, care să-i ajute pe viitor.
Ofertele pentru şcolile din Occident
După ce şi-au trimis copiii în tabără, dacă vor să meargă mai departe, părinţii pot alege ofertele educaţionale, de la şcoala primară la liceu şi facultate, toate bineînţeles contra cost. Preţurile variază în funcţie de tipul de şcoală ales, de stat sau privată, de tipul şcolii (tip boarding sau tip college), de programele educaţionale oferite (A-Levels, International Baccalaureate, Swiss Matura, Abitur, Canadian Education System, American High School Diploma) şi de ţara aleasă, de la 18.000 euro în Germania – per an de studiu, la 26.000 euro în Portugalia, 39.000 euro în Olanda, 13.000 lire sterline în Marea Britanie sau 43.000 dolari în SUA. Costurile unui an de studiu includ şcolarizarea, cazarea, două sau trei mese pe zi (în funcţie de tipul de şcoală ales), cinele formale ale căminului, majoritatea activităţilor şi evenimentelor sociale dedicate elevilor, cărţile, resursele şi excursiile curriculare, tutorele academic personal, monitorizarea elevilor şi serviciile de consiliere şi orientare în carieră. Şcolile oferă bineînţeles burse de studiu, sportive sau artistice elevilor cu rezultate foarte bune, valoarea acestora fiind cuprinsă între10% şi 100% din taxa de şcolarizare, taxa de cazare-masă plătindu-se integral.
Olimpia Diaconiuc