Exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor. Așa se arată într-un draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Coropration pentru începerea exploatării, document citat de Mediafax.
Potrivit aceluiași document, investitorul va plăti Guvernului o redevenţă de 6% din valoarea producţiei, statul având opţiunea de a solicita companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) ca plata redevenţei să se facă în natură. În plus, părţile convin ca societăţii RMGC să i se pună la dispoziţie dreptul de folosinţă asupra tuturor imobilelor situate în perimetrul licenţei de exploatare.
Investitorul se obligă ca, în termen de 4 luni de la publicarea hotărârii Guvernului de emitere a acordului de mediu, să furnizeze instituţiei publice care asigură administrarea acţionarului minoritar al titularului Licenţei de exploatare un plan detaliat cu privire la modalităţile de finanţare ale proiectului minier de la Roşia Montană.
Documentul include şi un calendar pentru începerea exploatării, respectiv aprobarea PUZ Zona Industrială până în decembrie 2013, finalizarea dobândirii dreptului de folosinţă asupra imobilelor din perimetrul de exploatare până în mai 201, scoaterea imobilelor din fondul forestier şi din circuitul agricol până în mai, respectiv iunie 2014, obţinerea autorizaţiei de construire până în iunie 2014, construirea propriu-zisă a facilităţilor de exploatare şi producţie în intervalul iunie 2014 – noiembrie 2016 şi demararea propriu-zisă a exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană cel târziu în noiembrie 2016.
„Statul român şi acţionarul minoritar al RMGC controlat de statul român nu sunt obligate să contribuie financiar la majorările capitalului social al RMGC, cu excepţia cazului în care o astfel de majorare de capital este impusă de prevederile legale. În lipsa unor disponibilităţi financiare ale statului român sau ale acţionarului minoritar al RMGC controlat de statul român, GBU (Gabriel Resources-n.r.) se angajează să-i ofere împrumuturi cu dobândă pentru realizarea aportului la capitalul social şi menţinerea cotei de participare la acesta”, se mai arată în document.
În ceea ce priveşte beneficiile statului, cele două părţi estimează că proiectul Roşia Montană va genera pentru bugetul de stat şi bugete locale venituri de aproximativ 2,3 miliarde dolari şi un efect direct în economia României de aproximativ 2,9 miliarde dolari, la un preţ de referinţă de 1.200 dolari/uncie (lingouri tezaurizabile), totalul beneficiilor economice directe ale proiectului pentru România fiind estimate la peste 5,2 miliarde dolari, în condiţiile menţinerii parametrilor relevanţi ai legislaţiei fiscale incidente din România, a preţului aurului, a costurilor aferente lucrărilor, serviciilor şi produselor necesare exploatării miniere, precum şi a prevederilor planului de afaceri al RMGC asumat public conform regulilor pieţei de capital.
În vederea realizării de către statul român a unor prognoze cât mai exacte cu privire la resursele bugetare obţinute din exploatarea minieră de la Roşia Montană, investitorul se obligă ca, în termen de trei luni de la încheierea fiecărui exerciţiu financiar al RMGC, să pună la dispoziţia Ministerului Finanţelor tabelul beneficiilor directe, actualizat ca urmare a fluctuaţiilor parametrilor care stau la baza determinării acestor beneficii. În completarea beneficiilor acordate statului, investitorul se obligă ca, în condiţiile realizării tuturor operaţiunilor prevăzute în raportul de evaluare la studiul de impact asupra mediului al RMGC, să creeze şi să menţină un număr mediu de 2.300 locuri de muncă directe în timpul construcţiei exploatării miniere şi o medie de 900 locuri de muncă directe în timpul fazei de operare.
Părţile convin că, în situaţia în care investitorul, cu intenţie, nu respectă aceste prevederi, statul are dreptul de a solicita şi de a obţine de la GBU o compensaţie rezonabilă pentru prejudiciile directe suferite, dacă GBU şi RMGC nu vor fi în măsură să remedieze obligaţiile încălcate într-un termen rezonabil.
Roşia Montană Gold Corporation va vinde aurul şi argintul rezultat din exploatarea minieră de la Roşia Montană la cotaţiile relevante de pe pieţele internaţionale. În cazul încheierii unor contracte la termen de către RMGC în legătură cu vânzarea aurului şi argintului rezultat din exploatarea minieră de la Roşia Montană, termenii şi condiţiile comerciale (preţ, condiţii de plată, cantităţi, scadenţe, comisioane etc.), acestea vor fi aprobate în prealabil de către adunarea generală a acţionarilor RMGC. În condiţiile în care există facilităţile necesare în România, iar costurile sunt competitive şi exista capacitate de procesare a producţiei RMGC, realizarea şi certificarea lingourilor rezultate din exploatarea minereului auro-argentifer de la Roşia Montană se va realiza fie de către RMGC pe teritoriul României, fie de către un terţ în cadrul unor facilităţi de producţie amplasate pe teritoriul României.
Părţile mai convin şi că investitorul este obligat să asigure o investiţie totală de 100 milioane dolari pentru proiecte de conservare, amenajare şi revitalizare a patrimoniului cultural, din care 70 milioane dolari în zona perimetrului Roşia Montană şi 30 milioane dolari drept contribuţie pe durata proiectului la patrimoniul cultural naţional, în vederea susţinerii cercetării, restaurării, conservării şi amenajării/promovării turistice a proiectelor cu caracter de excelenţă la nivel naţional, situri arheologice şi monumente istorice. În cazul în care preţul mediu de vânzare anual al aurului se va situa în faza de exploatare propriu-zisă cel puţin la nivelul mediu anual de 1.500 dolari/uncie, suma de 30 milioane dolari va fi majorată la 50 milioane dolari.
În acest sens, investitorul se obligă, printre altele, să continue finanţarea pentru ca activităţile derulate în ultimii 10 ani de cercetare în detaliu a patrimoniul cultural al Roşiei Montane (situri arheologice, galerii, construcţii valoroase, etnografie şi patrimoniu imaterial) să fie realizate conform celor mai bune standarde în domeniu, să amenajeze pentru vizitare trei zone cu lucrări miniere subterane şi de suprafaţă reprezentative pentru toate perioadele istorice şi tehnicile de exploatare (la Cătălina-Monuleşti, unde s-au descoperit celebrele tăbliţe cerate care au făcut faimoasă comuna Roşia Montană si sisteme complexe cu roţi hidraulice romane pentru evacuarea apei subterane, la Piatra Corbului, unde există urme de exploatare cu foc şi apă, precum şi la Jig Văidoaia, unde s-au evidenţiat camere de exploatare minieră la suprafaţă din perioada modernă şi contemporană, să amenajeze un parc arheologic de 18 hectare pe dealul Carpeni, unde s-au descoperit în timpul cercetărilor arheologice locuinţe de epoca romană cu hipocaust (încălzire în pardoseală, să restaureze monumentului funerar de la Tăul Găuri şi sa amenajeze parcul arheologic, să amenajeze un complex muzeal al mineritului reprezentativ pentru centrul şi sud-estul Europei, să restaureze toate clădirile monument istoric din localitate (41 clădiri) şi să restaureze/amenajeze centrul istoric al Roşiei Montane (peste 300 case), să organizeze un circuit turistic integrat al tuturor acestor situri istorice.
Investitorul va asigura, de la momentul începerii exploatării comerciale a proiectului minier, eliminarea poluării istorice, provenite de la vechile activităţi miniere care în prezent produc ape acide şi contaminări cu metale grele în perimetrul minier Roşia Montană, urmând ca obligaţiile privind protecţia mediului să fie executate în conformitate cu acordul de mediu, după emiterea acestuia. În acest sens va fi constituită de către RMGC o garanţie de răspundere de mediu, estimată în prezent la 25 milioane dolari.
Roşia Montană Gold Corporation va asigura captarea apelor acide, respectarea unor limite maxime de vibraţii la operaţiunile din cariera şi la transport, pentru protecţia clădirilor din vecinătate, folosirea cianurii doar în perimetrul uzinei, în circuit închis într-un mediu controlat şi monitorizat în permanenţă, respectarea unei limite de cianură mai mici decât standardele Uniunii Europene, respectiv maximum 7 ppm la descărcare în iazul de decantare, şi construirea de coridoare ecologice pentru a facilita migraţia naturală a animalelor din perimetrul lucrărilor industriale.
Compania va suporta costul şi va realiza lucrări de împădurire pe o suprafaţă totală de 1.000 hectare de teren, aflată în domeniul public sau privat al statului român. Lucrările de împădurire vor fi realizate în termen de 5 ani de la data la care îi sunt puse la dispoziţie suprafeţele de teren necesare pentru realizarea acestor lucrări.
Investitorul se obligă să stimuleze dezvoltarea economică şi culturală durabilă a comunităţii din Roşia Montană, să menţină suprafeţele de pajişte declarate la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, să acorde compensaţii financiare fermierilor şi/sau APIA în cazul în care proiectul Roşia Montană va afecta suprafeţe de pajişti pentru care s-au încheiat contracte multianuale de agro-mediu, în cazul scoaterii din circuitul agricol, suprafeţe având categoria de folosinţă viţă de vie sau livezi, pentru care s-a obţinut finanţare din fonduri comunitare (total sau parţial), în cazul scoaterii din circuitul agricol, şi producători agricoli care operează atât în sistemul clasic, cât şi în sistem ecologic, în ipoteza producerii unui accident.
Investitorul este de acord ca, după obţinerea autorizaţiei de construire şi până la finalizarea construcţiei proiectului minier să creeze facilităţi de dezvoltare a antreprenoriatului, facilităţi de micro-creditare, facilităţi de reconversie profesională şi facilităţi de dezvoltare a agriculturii locale (cum ar fi, spre exemplu, prelucrarea laptelui, prelucrarea cărnii şi realizarea de produse tradiţionale). La schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor cu destinaţia de pajişte aflate în perimetrul proiectului minier, titularul licenţei va face dovada constituirii fondurilor necesare pentru refacerea unei suprafeţe de pajişte echivalentă pe terenuri (inclusiv terenuri neproductive), aflate în domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale. Titularul licenţei de exploatare este obligat să finalizeze lucrările de refacere a suprafeţei de pajişte în termen de 3 ani de la data de la care i-au fost puse la dispoziţie toate terenurile destinate efectuării acestor lucrări.
Societatea Roşia Montană Gold Corporation este controlată de compania canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,69% din acţiuni. Compania deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.
Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de „exploatare cu noi standarde de mediu” de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.
Gabriel Resources a transmis atunci că negociază cu Guvernul creşterea participaţiei statului la Roşia Montană Gold Corporation de la 19,31% la maximum 25% şi a redevenţei plătite de la 4% la 6%.
Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.
La finele lunii aprilie, Guvernul a decis, prin hotărâre, înfiinţarea unei noi companii care se va ocupa exclusiv de proiectul Roşia Montană şi care va funcţiona doar în subordinea ministrului delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine.
Contactat luni de Mediafax, ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, Dan Şova, a declarat că negocierile dintre Guvern şi investitor nu au fost încheiate.
Andrei Tudor