Criza economică a oprit tendința puternică de creștere a gradului de globalizare financiară, potrivit unui raport publicat de compania de consultanță McKinsey. Elementele principale analizate sunt plafonarea creșterii activelor financiare internaționale și scăderea fluxurilor financiare transfrontaliere.
Acești parametri explică în parte scăderea constantă a investițiilor străine directe (ISD) din ultimii ani, în cazul României. După un record înregistrat în 2008, ISD de 9,5 miliarde de euro, valoarea investițiilor a scăzut treptat: 3,5 miliarde de euro în 2009, 2,2 miliarde în 2010, 1,8 miliarde în 2011 și 1,6 miliarde în 2012.
Raportul realizat de McKinsey Global Institute arată că, timp de trei decenii, globalizarea finanțelor mondiale a părut a fi o tendință de neoprit, cu un grad de integrare economică din ce în ce mai mare și cu transferuri financiare tot mai importante, generate de tehnologiile noi și de accesul la piețe noi.
”La peste patru ani și jumătate după începutul crizei financiare, constatăm că revenirea de-abia a început, în ciuda creșteri unor indici majori de acțiuni. Creșterea activelor financiare s-a plafonat, iar fluxurile de capital transfrontaliere au rămas la 60% din valoarea record înregistrată în 2007. Unele schimbări reprezintă o corecție sănătoasă a exceselor din anii de efervescență, dar scăderile continue pot afecta creșterea economică pe termen lung”, potrivit studiului citat.
Activele financiare globale au crescut în medie cu doar 1,9% în ultimii cinci ani, față de o medie de 7,9% în perioada 1990-2007. Această decelerare este caracteristică și economiilor avansate, și celor emergente.
Fluxurile transfrontaliere de capital au scăzut de la 11,8 trilioane de dolari în 2007 la 4,6 trilioane de dolari în 2012. În Zona Euro, băncile au redus creditele transfrontaliere cu 3,7 trilioane de dolari din 2007 până în prezent, iar băncile centrale sunt responsabile acum pentru peste 50% din transferuri.
Împrumuturile dintre bănci au scăzut, la nivel mondial, de la 5,6 trilioane în 2007 la aproximativ 1,7 trilioane în 2012. În contextul noilor cerințe de reglementare, multe bănci își restrâng aria geografică în care operează. Băncile comerciale au vândut active și operațiuni de peste 722 de miliarde din 2007 până în 2012.
Fluxurile financiare către piețele emergente și-au revenit, însă această tendință a ocolit România. În 2012, capitaluri de 1,5 trilioane de dolari au ajuns în piețele emergente, depășind, în multe cazuri, recordurile stabilite înaintea declanșării crizei.
Studiul arată că sistemul financiar internațional se află într-un punct decisiv, fiind posibile două scenarii de evoluție. Unul ar fi o structură ”balcanizată”, în care fiecare se bazează mai mult pe resursele atrase din interior pentru formarea capitalului. Această variantă ar reduce riscul unei alte crize financiare, dar ar oferi prea puține resurse pentru investiții pe termen lung. Al doilea scenariu presupune continuarea globalizării financiare, a integrării și a dezvoltării piețelor financiare într-un mod sustenabil, prin evitarea exceselor din trecut și prin susținerea unei creșteri economice robuste.
Vlad Bârleanu