Președintele Comisiei parlamentare de anchetă privind activitatea SIPA, senatorul Șerban Nicolae, sesizează, printr-o scrisoare transmisă Parlamentului European, refuzul Monicăi Macovei de a se prezenta în fața Comisiei.
Asta, deși Monica Macovei este nu doar ministrul care a desființat această structură, dar a fost acuzat că ar fi intrat ilegal, noaptea, în arhiva SIPA, însoțită de fostul său consilier Dan Tapalagă, și că ar fi girat copierea unor documente.
„Aș dori să cunosc opinia dumneavoastră față de atitudinea europarlamentarului Macovei de refuz de a se prezenta în fața unei comisii parlamentare de anchetă și față de modul în care aceasta acționează în chestiunea, atât de sensibilă, a unor potențiale ilegalități și acte de presiune asupra judecătorilor și procurorilor români. Exercitarea unei funcții de demnitate publică impune loialitate, bună-credință și responsabilitate. Este imposibil de înțeles ce are de ascuns europarlamentarul Macovei Monica Luisa și cu ce ar putea fi lezate drepturile ori interese sale legitime dacă ar da curs invitației de a se prezenta în fața unei comisii de anchetă parlamentară. Aceasta, cu atât mai mult cu cât Macovei Monica Luisa a fost procuror și în perioada 1982-1989, adică în anii cei mai teribili ai regimului dictatorial condus de Nicolae Ceaușescu și ar putea face distincția corectă între o procedură democratică și constituțională, pe de o parte, și mecanismele intime ale unui sistem abuziv și represiv, pe de altă parte.„, arată senatorul Șerban Nicolae în scrisoarea transmisă decidenților de la Bruxelles.
Redăm în continuare, integral, textul scrisorii semnate de Șerban Nicolae:
Prin Hotărârea nr.67/27.09.2017 a Parlamentului României s-a înfiinţat Comisia parlamentară de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru a se clarifica aspectele ce ţin de desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie, având ca obiective:
a) stabilirea rolului activ al ministrului de resort la adoptarea Hotărârii de Guvern privind desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie din subordinea Ministerului Justiţiei nr. 127/2006, precum şi ce acte au fost întocmite în intervalul celor 3 luni prevăzut în H.G. nr 127/2006, de ce nu s-au finalizat procedurile de desfiinţare prevăzute în art. 3 şi art. 4 din Hotărâre şi de ce nu s-a emis o nouă Hotărâre pentru prelungirea termenului;
b) identificarea procedurilor stabilite pentru inventariere, preluate de către comisia numită prin ordin, predare, depozitare şi păstrarea arhivei, precum şi procedura stabilită pentru accesul la documentele din arhiva SIPA;
c) solicitarea de la SRI, Ministerul Afacerilor Interne, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Ministerul Justiţiei, Parchetul General, CSAT, Administraţia Prezidenţială, precum şi de la alte instituţii care au emis informări din anul 2004 până în prezent privitoare la arhiva SIPA sau incidentele de securitate ce au legătură cu arhiva SIPA;
d) identificarea măsurilor dispuse începând cu anul 2006 până în prezent de fiecare ministru de resort în vederea desfiinţării DGPA;
e) audierea persoanelor care au numit comisiile de inventariere, care au avut acces în arhivă în mod legal, cu privire la informaţiile sau documentele pe care le-au accesat, în ce scop au fost folosite şi care este actul constatator al acestor verificări, precum şi a persoanelor din cadrul ANP care au avut în custodie arhiva;
f) identificarea şi audierea persoanelor care au avut acces în arhivă fără respectarea condiţiilor legale cu acelaşi obiectiv ca cel prevăzut la litera e), precum şi la solicitarea şi cu acceptul cui au accesat arhiva;
g) identificarea şi audierea persoanelor care au avut acces la arhivă în raport de sistemele de supraveghere video, obligatorii, fiind vorba de o arhivă care conţinea documente clasificate strict secret;
h) verificarea autenticităţii informaţiilor cuprinse în raportul 096/17.04.2008;
împrejurările în care s-a dispus la data de 18 august 2016 sporirea gradului de secretizare;
i) dacă documentele aflate în arhivă, hardurile, alte documente în format electronic au fost fotocopiate, sustrase, distruse, de către cine şi în ce scop;
j) identificarea şi audierea persoanelor care în luna ianuarie 2005 au sustras din arhiva SIPA registrul de intrări-ieşiri, documente secrete şi strict secrete, care înseamnă nume de persoane semnalate, conţinutul foarte succint, de unde proveneau şi beneficiarii informaţiilor.
Europarlamentarul (MEP) Macovei Monica Luisa a fost ministru al justiției în perioada decembrie 2004 – aprilie 2007. Ancheta comisiei parlamentare vizează circumstanțele desființării Direcției Generale de Protecție și Anticorupție (DGPA) din cadrul Ministerului Justiției, în februarie 2006, de către Guvernul României, la inițiativa ministrului Macovei Monica Luisa. Ancheta parlamentară presupune și audierea persoanelor a căror activitate, publică sau privată, a fost legată de funcționarea DGPA sau de desființarea acesteia. Până în prezent au fost audiați, între alții, Cristian Diaconescu – ministru al justiției în perioada martie 2004 – decembrie 2004 (în prezent, avocat), Tudor Chiuariu, – ministru al justiției în perioada aprilie 2007 – decembrie 2007 (în prezent, avocat), Cătălin Predoiu – ministru al justiției în perioada februarie 2008 – mai 2012 (în prezent, deputat și avocat) și Titus Corlățean – ministru al justiției în perioada mai 2012 – august 2012 (în prezent, senator). De asemenea, au fost audiate și persoane fără funcție publică. Este inexplicabilă atitudinea europarlamentarului Macovei care, deși a fost invitată ca persoană – cheie din perspectiva obiectului comisiei de anchetă parlamentară, refuză să dea curs invitației transmise. Firește, nu poate fi obligată și nu există sancțiuni juridice față de o asemenea atitudine. Comisia nu desfășoară o anchetă judiciară și în Parlamentul României se face distincția corectă între o anchetă parlamentară și una judiciară. Totuși, tema comisiei de anchetă este una de maxim interes în România, în condițiile în care există suspiciuni temeinice potrivit cărora DGPA a fost utilizată pentru a strânge informații cu caracter privat despre judecătorii și procurorii români, în scopul exercitării de amenințări și șantaj împotriva acestora, pentru a manipula și distorsiona actul de justiție. Este cu atât mai important să clarificăm de ce, în loc să se declanșeze o investigație amănunțită asupra activității DGPA și a modului de gestionare a informațiilor, s-a optat pentru desființarea formală a acestei autorități și secretizarea datelor deținute, blocându-se astfel, cel puțin până în prezent, aflarea adevărului și clarificarea suspiciunilor de abuz și acte ilegale.
Aș dori să cunosc opinia dumneavoastră față de atitudinea europarlamentarului Macovei de refuz de a se prezenta în fața unei comisii parlamentare de anchetă și față de modul în care aceasta acționează în chestiunea, atât de sensibilă, a unor potențiale ilegalități și acte de presiune asupra judecătorilor și procurorilor români. Exercitarea unei funcții de demnitate publică impune loialitate, bună-credință și responsabilitate. Este imposibil de înțeles ce are de ascuns europarlamentarul Macovei Monica Luisa și cu ce ar putea fi lezate drepturile ori interese sale legitime dacă ar da curs invitației de a se prezenta în fața unei comisii de anchetă parlamentară. Aceasta, cu atât mai mult cu cât Macovei Monica Luisa a fost procuror și în perioada 1982-1989, adică în anii cei mai teribili ai regimului dictatorial condus de Nicolae Ceaușescu și ar putea face distincția corectă între o procedură democratică și constituțională, pe de o parte, și mecanismele intime ale unui sistem abuziv și represiv, pe de altă parte.
Documentul poate fi consultat AICI
Valeriu Motoc