Serviciile de securitate din întreaga Europă sunt în alertă în legătură cu o potențială nouă armă de război a Rusiei – incendiile și sabotajele – după o serie de incendii și atacuri misterioase asupra unor infrastructuri din țările baltice, Germania și Regatul Unit, scrie The Guardian.
Anchetatorii au susținut deja o potențială implicare rusă într-un atac incendiar în estul Londrei, un infern care a distrus cel mai mare centru comercial din Polonia, o tentativă de sabotaj în Bavaria, în Germania, și graffiti antisemite în Paris.
Deși nu există dovezi că vreunul dintre aceste incidente de pe continent este coordonat, serviciile de securitate consideră că ar putea face parte dintr-o încercare sistemică a Moscovei de a destabiliza Occidentul, care susține Ucraina.
Aceștia subliniază că, după războiul rece, operațiunile de informații externe erau formate din spioni și supraveghetorii lor, dar în era rețelelor de socializare, vandalii pot fi angajați online, lăsând puține conexiuni cu alți sabotori plătiți cu câteva sute de euro sau în criptomonede.
Atât de mare este îngrijorarea emergentă că aceste atacuri hibride ar putea fi opera Rusiei, încât problema a fost ridicată la un summit al miniștrilor de externe și de apărare de la Bruxelles în această săptămână, oficialii de securitate olandezi, estonieni și lituanieni avertizând cu toții asupra vulnerabilităților naționale.
Un ministru, care a cerut să nu i se dezvăluie numele, a declarat că sunt foarte îngrijorați de „sabotajul, sabotajul fizic, organizat, finanțat și realizat de către reprezentanți ai Rusiei”.
Săptămâna trecută, Tusk a dezvăluit că autoritățile poloneze au arestat nouă persoane în legătură cu acte de sabotaj care ar fi fost comise la ordinul serviciilor rusești.
El a spus că infracțiunile ar fi inclus „bătăi, incendii și tentative de incendiere”, anchetatorii urmărind să afle dacă Rusia a fost implicată în incendiul dintr-un centru comercial din Varșovia, o afirmație pe care ambasada rusă a descris-o ca fiind o teorie a conspirației.
Un purtător de cuvânt al Ikea a declarat că investigațiile continuă în ceea ce privește sursa incendiului din Lituania, dar acesta se numără printre exemplele, alături de o tentativă de incendiere a unei fabrici de vopseluri din Polonia, pe care Tusk le-a citat în avertismentul său privind o posibilă interferență străină.
În aprilie, un britanic a fost acuzat că a orchestrat un atac incendiar asupra a două unități legate de un om de afaceri ucrainean într-o zonă industrială din Leyton, în estul Londrei, după ce ar fi fost recrutat de serviciile secrete rusești. Serviciul de urmărire penală al Coroanei a susținut că acesta „a avut un comportament care viza întreprinderi care aveau legături cu Ucraina pentru a aduce beneficii statului rus”.
Marți, ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur, aflat la Bruxelles pentru un summit UE privind apărarea, a declarat că țara sa a fost deja victima sabotajului rusesc.
„Au desfășurat operațiuni similare în Estonia. Au angajat 10 persoane pentru a ataca mașina ministrului de interne și cea a unui jurnalist. Acesta este un comportament normal al Rusiei. Ne pare rău să spunem, dar trebuie să înțelegem că Rusia este din ce în ce mai agresivă față de țările europene și, de asemenea, față de țările NATO”, a declarat el.
Acesta s-a referit la incidentele din februarie, când au fost sparte geamurile mașinii ministrului de interne, Lauri Läänemets, și a unui jurnalist.
Șase persoane au fost arestate la scurt timp după aceea, inclusiv cetățeni ruși și cetățeni cu dublă cetățenie rusă și estoniană, a precizat procurorul.
În Germania, există, de asemenea, suspiciuni de atacuri conduse de serviciile secrete străine, pe lângă un val de atacuri cibernetice în 2023 de către un grup de hackeri legat de serviciile secrete rusești.
Luna trecută, doi cetățeni germano-ruși au fost arestați sub suspiciunea că au plănuit atacuri de sabotaj, inclusiv asupra unei baze militare din Bavaria. Principalul suspect a fost acuzat că a plănuit o explozie, incendiere și că a menținut contactul cu serviciile secrete rusești.
Anchetatorii din Franța analizează dacă graffiti-urile pictate săptămâna trecută pe memorialul Holocaustului din Paris au fost comandate de serviciile de securitate rusești.
Acest atac ar putea fi un ecou al unui atac de anul trecut, când Steaua lui David a fost pictată cu spray pe clădiri din Paris și din împrejurimi, ceea ce a provocat temeri legate de o repetare a încercărilor din epoca nazistă de a identifica casele evreilor. Autoritățile au declarat ulterior că au crezut că atacul ar fi putut fi o „cerere” a unei persoane care locuiește în străinătate.
Oficialii europeni se tem că aceste atacuri se adaugă la o campanie de dezinformare care deja proliferează. Miercuri, mai multe școli din jurul Atenei au fost evacuate după o alarmă falsă cu bombă. Poliția a dat de urma unui server rusesc și a declarat că alerta a avut ca scop „perturbarea ordinii publice”.
Țările UE urmăresc aceste evenimente. Centrul național de gestionare a crizelor din Lituania (NKVC) a avertizat întreprinderile, inclusiv centrele comerciale și organizațiile care sprijină Ucraina, să își sporească vigilența.
Vilmantas Vitkauskas, șeful NKVC, a declarat reporterilor în urmă cu două săptămâni: „Nivelul de amenințare este destul de ridicat. Îndemnăm publicul să rămână vigilent”.
Luni, coordonatorul național olandez pentru securitate și antiterorism a avertizat cu privire la riscul unor operațiuni subversive în Olanda, inclusiv „spionaj și pre-poziționare pentru sabotarea infrastructurii vitale”.
Marți, la Bruxelles, ministrul olandez al apărării, Kajsa Ollongren, a declarat că Rusia „încearcă să intimideze” țările NATO, ceea ce face ca statele membre ale UE să fie vulnerabile.
„Da, suntem vulnerabili. Cred că toți suntem. Avem o infrastructură vitală. Avem infrastructură pe fundul mării, avem rezerve de electricitate, rezerve de apă, suntem vulnerabili la atacuri cibernetice. Vedem acum în mai multe țări europene că Rusia încearcă să ne destabilizeze și, de asemenea, să ne intimideze”.
„Cred că acesta a fost un mod de lucru al Rusiei și al Uniunii Sovietice de-a lungul istoriei recente, într-adevăr; în cei 75 de ani de existență a NATO cred că am văzut acest lucru de multe ori”, a spus ea.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a arătat, de asemenea, cu degetul spre Moscova. „Am asistat la mai multe arestări în cadrul alianței și în diferite țări aliate ale NATO ale unor persoane acuzate de incendiere sau sabotaj. Acestea sunt, bineînțeles, procese juridice în curs de desfășurare”, a declarat el. „Dar ceea ce pot spune este că am văzut o activitate sporită a serviciilor de informații rusești în întreaga alianță. Prin urmare, ne-am sporit vigilența”.
D.Constantin