Europa Centrală și de Sud-Est sfidează slăbiciunea economică a Germaniei, iar creșterea în regiune ar trebui să se redreseze puternic anul viitor, conform previziunilor Institutului de Studii Economice Internaționale din Viena (WIIW).
Institutul și-a redus previziunile privind creșterea medie pentru statele membre ale UE din regiune în acest an la 2,2%, cu 0,4 puncte procentuale mai puțin decât în previziunile sale din vară, dar anul viitor avansul ar trebui să crească la 2,9%. Aceasta este cu mult peste previziunile sale pentru zona euro de 0,6% în acest an și 1,4% în 2025, ceea ce ar însemna o convergență economică accelerată cu Europa de Vest.
Regiunea este în mod tradițional foarte dependentă de industria germană în ceea ce privește comenzile la export, în special în sectorul automobilelor.
Principalele concluzii ale studiului:
- Economiile din Europa Centrală au fost susținute de consumul privat „dinamic”, salariile reale devenind brusc pozitive pe măsură ce inflația scade, după ce salariile reale au scăzut în timpul creșterii inflației cauzate de creșterea prețurilor la energie în urma invaziei rusești din Ucraina din 2022. Consumul a fost susținut și de relaxarea monetară și de creșterea puternică a creditului bancar.
- Polonia a fost una dintre țările cu performanțe remarcabile din regiunea Europei Centrale. WIIW preconizează o creștere de 3,1% în acest an și de 3,7% în 2025.
- În schimb, statele baltice au fost deosebit de slabe, în special Estonia, care abia acum începe să iasă dintr-o recesiune de doi ani. Statele baltice au fost lente în a-și întrerupe legăturile comerciale cu Rusia după incursiunile inițiale ale acesteia în Ucraina în 2014 și, prin urmare, întreruperea comerțului și creșterea inflației după invazia la scară largă din 2022 au fost cu atât mai dureroase.
- Inflația a scăzut în întreaga regiune a Europei Centrale, permițând băncilor centrale să reducă ratele dobânzilor. WIIW preconizează că inflația va crește din nou, împinsă de sfârșitul subvențiilor la prețul energiei, precum și de creșterile prețurilor la alimente cauzate de seceta din această vară.
- Echilibrele fiscale rămân dificile, chiar și statele membre ale Uniunii Europene continuând să înregistreze deficite peste pragul de 3% din PIB prevăzut de Pactul de stabilitate și creștere al UE. Acest lucru va împiedica politica fiscală să sprijine creșterea economică.
- Slovacia și România vor avea cele mai mari dificultăți în a-și reduce deficitele. Piețele de obligațiuni au fost până acum remarcabil de tolerante față de depășirile fiscale din regiune.
- În Europa de Sud-Est, creșterea a fost mai puternică, dând un impuls eforturilor de convergență cu Europa de Vest.
- Croația ar trebui să înregistreze o creștere de 3,3% în acest an și de 3,0% în 2025, în timp ce regiunea Balcanilor de Vest ar trebui să înregistreze o creștere medie de 3,4% în ambii ani.
- România ar urma să crească cu 2% în acest an și cu 2,5% în 2025.
- Regiunea Balcanilor de Vest, precum și Ungaria, sunt singurele locuri din ECE în care se poate spune că are loc nearshoring într-o măsură semnificativă. În Europa Centrală – al cărei boom al investițiilor străine directe (ISD) a început mult mai devreme, la mijlocul anilor 1990 – noile fluxuri de investiții străine directe (ISD) sunt împiedicate de lipsa acută și continuă a forței de muncă.
- Turcia va înregistra o creștere de 3,4% în acest an și de 4,0% în 2025, pe măsură ce inflația va scădea brusc.
- Rusia: WIIW și-a îmbunătățit prognoza de creștere economică pentru acest an cu 0,6pp față de prognoza din vară, ajungând la 3,8%, dar a redus-o pentru 2025 la 2,5%. Creșterile ratelor dobânzilor pentru a modera supraîncălzirea sunt dureroase. Sancțiunile secundare asupra băncilor din țările terțe încep, de asemenea, să producă efecte. Importurile de bunuri rusești au scăzut cu aproximativ 8% în primele opt luni ale acestui an. Acest lucru se datorează în primul rând faptului că aceste bănci întârzie sau refuză tot mai mult să proceseze plățile pentru importuri.
- Ucraina: Prognoza de creștere a fost redusă la 2,7% în acest an și la 3,3% în 2025, aceasta din urmă reprezentând o reducere importantă de 0,7pp față de prognoza din vară. ”În această iarnă, Ucraina ar putea duce lipsă de aproximativ o treime din electricitatea de care are nevoie. Aceasta nu este doar o problemă umanitară, ci are și un impact enorm asupra economiei”, a declarat Olga Pindyuk, expert la WIIW. Ucraina va trebui să cheltuiască 6% din PIB pentru plata serviciului datoriei în următorii ani. Anul viitor, deficitul său bugetar este estimat la 35 de miliarde de dolari, sau 16% din PIB, iar 15 miliarde de dolari din această sumă sunt încă neacoperite.
T. S.