Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici dă asigură că niciun proiect plătit de UE nu își pierde finanțarea
Ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici, a vorbit într-un interviu pentru Sursa Zilei despre situația absorbției fondurilor europene și despre soluțiile ce vor fi aplicate pentru a nu se pierde banii dați, în cadrul unor programe, pentru proiecte ce nu sunt duse la bun sfârșit în termenul stabilit.
- Ce înseamnă transferul activității POS-T POS-Mediu la Ministerul Fondurilor Europene, trec angajații cu totul în subordinea dvs., când a intrat in vigoare acest transfer?
Este o decizie foarte bună a Guvernului de a transfera aceste structuri de management de la Transporturi și Mediu către ministerul nostru pentru că așa cum și Comisia a spus-o de foarte multe ori, așa cum și rezultele noastre ca minister o arată, în acest minister principiile europene sunt respectate, este o abordare coerentă față de tot ce înseamnă strucuturi de managemement, pentru că mai avem și alte entități în ministerul nostru. Va fi vorba de o coerență în tot ceea ce privește implementarea acestor proiecte în transport și mediu. Este vorba de abordare pragmatică, se știe foarte bine, noi suntem orientați către rezultat și cunoaștem tot ce înseamnă aceste contracte, cunoaștem care sunt regulile și obligațiile pentru ca un contract să fie dus la bun sfârșit în timpul asumat de ambele părți. Noi avem o experiență din preaderare, echipa care a fost în preadeare la Transporturi și Mediu, acel instrument numit ISPA, care s-a terminat foarte bine pentru România. Chiar pot să spun că România este prima în Europa la ceea ce a însemnat absorbție a acestor fonduri de preaderare ISPA pentru Mediu și Transport.
Avem o discuție lunară cu toți cei implicați în aceste contracte, constructori, supervizori, astfel încât lucrurile, așa cum stau în contracte, să fie realizate. Noi vom încerca chiar și o devansare a unor lucrări pentru că astfel va putea avea loc o discuție cu fiecare partener în parte, spunându-i foarte clar că noi ne respectăm toate obligațiile asumate în contract. De asemenea, din partea lor așteptăm ca fiecare să-și respecte exact ce este spus în contract, ți ca timp, și ca și calitate de lucrări. În caz contrar, așa cum am mai spus-o, ne despărțim de acel antreprenor, indiferent ce nume poartă compania.
- S-a întâmplat în 2014 să ne despărțim de vreun constructor sau să reziliem contracte?
Eu vă spun ce se va întâmpla de acum încolo, fiind la noi de la 1 iaunarie 2015, aceasta va fi abordarea, nu vreau decât să se respecte obligațiile părților. Noi ca stat trebuie să ne respectăm angajamentele, plăți la timp, soluționarea oricăror diferende care pot apărea în derularea unui contract. De partea cealaltă așteptăm lucruri de calitate și la timp.
- În aceste contracte nu există și o clauză prin care să-i penalizăm, să le dăm avertisment, să le tăiem din bani?
Ba da, eu v-am spus, acum soluția la care se poate ajunge, extremă. Orice contract are clauze de penalizare, în cazul în care obligațiile nu se respectă, sunt penalități pe zi aplicabile ca procent din valoarea contractului și care se aplică, cu obligația constructorului de a-și reface programul de lucru, astfel încât întârzierile să se recupereze.
Un caz foarte concret, sunt lucrări pe Coridorul IV feroviar, și avem o porțiune cu întârzieri de aproape doi ani în finalizarea lucrărilor. La ce să ne așteptăm, să-l lăsăm să termine anul viitor, să termine pe banii lui sau pe banii statului?
Lucrurile sunt foarte simple într-un contract, pe mine mă miră atunci când există întârzieri și nu se iau decizii tranșante într-un contract. Se spune foarte clar, orice fel de întârziere are și o penalizare pe zi. În paralel cu această măsură, supervizorul sfătuiește autoritatea contractantă pentru a-i face constructorului o notă de corecție, în sensul de a-l obliga ca până la un anumit termen impus să-și adapteze programul de lucru, pentru a recupera din întârzieri. Fie se cere o mobilizare mult mai intensă, resurse umane și utilaje. Dacă la termenul impus de supervizor, de adaptare a programului de lucru, lucrurile nu se întâmplă, atunci este motiv de reziliere a contractului.
- Știm că 99% din contractele finanțate prin POS-T sunt întârziate, de ce?
Cauzele pot fi de ambele părți, în primul rând poate nu s-a pus la dispoziția contractorilor șantierele în care ei să lucreze, fie nu au fost obținute autorizațiile necesare pentru a se demara lucrările. Fie că au fost în sarcina constructorului sau autoritatea contractantă, fie nu a existat parte de supervizare. În partea antreprenorului, fie că nu s-a mobilizat așa cum scrie în ofertă. Fie că are probleme financiare, fie că a intrat în insolvență. Fie că nu găsit subcontractori. Trebuie făcută o analiză a fiecărui contract pentru a vedea exact care au fost culpele.
Dacă sunt din partea noastră ca administrație, atunci se poate prelungi contractul cu numărul de zile întârziat, sau dacă a avut condiții meteo extreme, atunci este îndreptățit să primească o prelungire a contractului cu perioada aferentă acelor zile în care nu s-a putut lucra. Constructorul de bună credință trebuie să-și dimensioneze activitățile și pe timp de iarnă. Sunt activități și pe timpul iernii și să toarne betonul atunci când timpul permite. Un construtor de bună credință nu așteaptă schimbarea de vreme, tot timpul are ceva de făcut. Este posibil ca lipsa unor supervizori de calitate face ca lucrarea să fie în afara graficului inițial. Rolul supervizorului este să sprijine autoritatea contractantă, atunci când sunt probleme cu un constructor să propună anumite penalități sau chiar rezilierea de contract și să asigure un mediu egal între cele două părți, autoritatea contractantă și antreprenor. Noul cadru legislativ va avea anumite prevederi care vor spune că atunci când acel contract nu este asumat în condițiile asumate, acel antreprenor sau supervizor nu mai poate să oferteze.
- Utilizarea fondurilor europene prin fazarea proiectelor în cazul cărora există riscul să nu fie finalizare 2015?
Comisia permite o fazare a celor proiecte care au un risc de nefinalizare până în 2015. Asta înseamnă că aceste proiecte se pot sparge în două faze, care să poată fi auditabile. Dacă am un drum, nu se poate ca în funcție de straturile pe care le torn fazez, fazez între două puncte o anumită lucrare, nu pe tot aliniamentul. Sunt câteva proiecte atât pe transport cât și pe mediu, după primele noastre calcule, care vor intra în etapa de fazare. Sunt 40 de proiecte majore care din păcate, datorită acestor întârzieri, nu se pot finaliza în 2015. Acest lucru va duce automat la această fazare, ținând cont de criteriile impuse de CE, iar sumele aferente fazelor doi vor fi trecute pe noul cadru financiar 2014-2020. Asta ține de administrația publică, antreprenorii nu vor fi afectați.
- Practic, banii trec în POS-ul următor?
Da, faza doi trece în următorul program de infrastructură mare și banii vor fi asigurați, firmele nu vor avea niciun fel de probleme. Este un aranjament financiat făcut de statul român, în baza regulamentului european. Partea mai puțin plăcută este aceea că sumele dislocate din actualul cadru financiar care se mută pe următorul cadru financiar, lasă un gol, lasă sumele necheltuite. Atunci noi trebuie să venim cu alte proiecte deja executate sau se află în execuție, care să se închidă până la sfârșitul anului 2015. Pentru mine principala țintă este să închid acest cadru financiar la un nivel cât mai ridicat.
- Ați început să decontați proiecte finanțate de stat prin POS-T?
Primul proiect a fost anul trecut, anul trecut au fost trei autostrăzi care au intrat în această discuție, cele două loturi din autostrada Cernavodă-Constanța, Arad-Timișoara. Am primit de la Comisia Europeană, pe baza acestui raționament de înlocuire a unor sume deja cheltuite, pe cele trei contracte, care inițial au fost făcute cu bani de la BEI și bugetul de stat, 360 milioane de euro înapoi de la Comisia Europeană, ceea ce a însemnbat 14% din absorbția anului trecut pe Trasporturi. Deci absorbția reală a sectorului de Transporturi în anul 2014 este de 56% minus 14%, care dacă vreți să o denumiți așa, este ideea Teodorovici.
Acest raționament este acceptat de Comisia Europeană și el va continua. Ca exemplu, tot ce a finanțat BEI în România din 2007 până în prezent, că vorbim de drumuri naționale sau europene, etapa V sau VI, aceste proiecte închise le vom analiza și unde toate lucrurile sunt în regulă, achiziție publică cum trebuie, impact de mediu, vom proceda așa cum am făcut în cazul celor trei autostrăzi.
- Pe parcursul acestui an se analizează și se decontează proiectele?
Avem o absobție pe actualul cadru financiar cât mai ridicată și acești bani cheltuiți fie prin împrumut sau de la buget intră în economie și intră în alte proiecte de transport. Acesta este mecanismul propus încă din 2012 și care într-un final fericit a fost acceptat de Comisie anul trecut și utilizat deja.
- POS-T 2014-2020, la Ministerul Trasporturilor se anunță proiecte de autostradă finanțate prin următorul program, când vom începe să decontăm primele sume și care sunt proiectele?
Pe următorul cadru financiar, primii bani se vor duce în aceste fazări ale proiectelor începute în actualul cadru financiar. Eu spun clar care sunt proiectele finanțate prin următorul cadru atunci când CE aprobă Programul Operațional de Infrastructură Mare. Luna viitoare cel târziu închidem discuțiile cu CCE pe programul de infrastructură mare, urmând ca decizia Comisiei să fie emisă undeva prin mai-iunie.
- Poate fi schimbat Programul de Infrastructură de următorul Guvern?
Nu, noi în master plan aprobăm metodologia de calcul și selecție a unui proiect care se dorește a fi finanțat. Nu se aprobă o listă de proiecte, noi în master avem o metodologie de calcul care ne arată clar dacă un proiect este o prioritate pentru economia românească și europeană. În caz contrar nu poate finanțat, decât altceva decât bani europeni. Metodologia se discută în comisiile din parlament în această lună.
- Exsită proiecte de autostradă care rămân fără finanțare europeană din cauza întârzierilor?
Niciun proiect nu-și pierde finanțarea, banii europeni nu se vor pierde, fazăm să evităm o posibilă pierdere a banilor.
Ștefan Etveș