1.7 C
București
vineri, 22 noiembrie 2024 - 11:34
No menu items!

Erste: România ar putea avea cea mai mare creştere economică din Europa Centrală şi de Est

spot_img

România ar putea fi economia cu cel mai mare ritm de creştere din Europa Centrală şi de Est, datorită măsurilor de relaxare fiscală şi a perspectivelor de înăsprire a politicii monetare, se arată într-un raport al grupului financiar Erste, citat de Mediafax.

Creşterea economică în Europa Centrală şi de Est s-a detaşat de cea a ţărilor emergente, precum Brazilia, Rusia, India sau China, dar şi de economiile europene, cu o creştere estimată de 3,1% pentru 2016, aproape dublu faţă de media statelor din zona euro, de 1,6%. România ar putea avea o creştere economică de 4,1% anul acesta, în timp ce Polonia ar putea creşte cu 3,6%, Slovacia cu 3,5%, Cehia de 2,5%, în timp ce estimările pentru Ungaria sunt de 2,2%.

”Comparativ cu pieţele emergente globale, economiile ECE se află în etape diferite ale ciclului economic, acesta fiind principalul motiv pentru care încetinirea economică la nivel global nu are acelaşi impact asupra ambelor grupuri”, a afirmat Juraj Kotian, Director Cercetare Macro/Fixed Income pentru ECE în cadrul Erste Group şi co-autor al raportului.

În perioada 2010-2015, pieţele emergente globale au înregistrat o creştere foarte puternică pe fondul preţurilor ridicate ale mărfurilor şi al intensificării activităţii de creditare, în timp ce cresterea ECE a fost mai moderată, deoarece ţările din regiune se concentrau pe temperarea dezechilibrelor. Având în vedere că probabil economiile din ECE vor continua să performeze sub potenţial şi în acest an sau până în 2017, economiile din regiune sunt încă departe de a atinge vârful ciclului lor economic. Din acest motiv, sunt mai puţin predispuse la un impact puternic al unei încetiniri ciclice de tipul recesiunii din 2009.

Pe de altă parte, economiile pieţelor emergente precum ţările BRIC au înregistrat rezultate peste potenţialul lor în ultimii ani, la acestea adăugându-se şi cresterea considerabilă a ponderii investiţiilor (în prezent, aproape 35% din PIB, față de 21% din PIB în ECE).

Perspectivele de creştere pentru ECE sunt puţin mai moderate: intrările de fonduri UE foarte probabil vor încetini şi există semne de întrebare cu privire la cererea externă. Cu toate acestea, consumul se estimează că va deveni şi mai puternic pe fondul creşterii ocupării forţei de muncă şi majorării câştigului salarial real.

T.S.