Testele antidrog care dau rezultate fals-pozitive au lăsat pietoni mulți șoferi. Situația este destul de complicată, iar rezolvarea unui singur caz poate dura și câteva luni. La nivel național, în 2022, cazurile confirmate de Serviciile de Medicină Legală au reprezentat 79%, în timp ce în 2023 au fost de numai 62%.
Dacă nu a consumat substanțe cu efect halucinogen, dar aparatul drugtest tot i-a indicat un rezultat „pozitiv”, un șofer trebuie să aștepte analizele de laborator.
Iar, șoferul poate ajunge pieton chiar și pentru câteva luni de zile. De asemenea, pe numele său se va deschide și un dosar penal pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe (art. 336 din Codul Penal).
Un rezultat fals pozitiv apare atunci când un DrugTest arată prezența unei anumite substanțe în organismul unei persoane, deși acea persoană nu a utilizat substanța respectivă. Acest lucru poate apărea din mai multe cauze, inclusiv reactivitatea încrucișată cu alte substanțe sau medicamente.
Practic, testarea cu aparatul Drugtest este orientativă, ulterior șoferul fiind condus la o unitate spitalicească pentru recoltarea de probe biologice. Acestea sunt trimise la Institutele de Medicină Legală (IML) din țară , iar aici se stabilește cu exactitate dacă șoferul era sau nu drogat.
Potrivit datelor transmise de Consiliul Superior de Medicină Legală, la nivel național, în 2022, cazurile confirmate de Serviciile de Medicină Legală au reprezentat 79%, în timp ce în 2023 au fost de numai 62%.
În București, în anul 2022, rata de confirmare a fost de 84 % din cele 884 de testări în trafic.
În anul 2023, din 326 de cazuri lucrate, rata de confirmare a fost de 75%. Cert este că mulți șoferi s-au ales cu dosare penale și și-au pierdut o perioadă lungă dreptul de a conduce în baza acestor testări cu aparate DrugTest, pentru ca ulterior consumul de droguri să fie infirmat.
La INML, în 2022, din cele 2139 de cazuri lucrate în total, au fost confirmate 82%. Iar anul trecut, din 926 au fost confirmate 75 %.
În județul Constanța, rata de confirmare este de 83% în 2022 și mai mica de 75% în 2023.
În cazul județului Suceava, rata de confirmare este însă mai slabă. În anul 2022, rata de confirmare a fost de 67%, dar din foarte puține testări în trafic – doar 21. În anul 2023, când în dotarea polițiștilor rutieri suceveni au intrat noi aparate DrugTest, din 101 cazuri lucrate, rata de confirmare a fost de numai 42%.
Rata de confirmare a fost redusă anul trecut și în Vâlcea (55%), Sibiu (54%), Argeș (30%), IML Cluj (47%), Botoșani (47%), Vaslui (22%).
„În județele arondate fiecărui institut medico-legal există o variabilitate extrem de mare a rezultatelor funcție de județul unde a fost realizată testarea în trafic. Acest aspect confirmă existența unor deficite semnificative care apar până la momentul luării în lucru a probelor la instituția medico-legală unde se efectuează examenul toxicologic, DEOARECE tehnica de lucru, aparatura și personalul care realizează testările sunt același.
Rata de confirmare a scăzut semnificativ între 2022 și 2023 (cu precizarea că datele de pe 2023 nu sunt complete, statistica fiind realizată înainte de încheierea anului curent). Cu toate acestea, există județe unde rata de confirmare a crescut semnificativ în 2023 (vezi de exemplu Bacău de la 42 la 85 %, Gorj de la 48 la 88%), ceea ce din nou sugerează existența unor probleme legate mai degrabă de detecția rapidă (în trafic), transportul sau depozitarea probelor până la nivelul institutelor medico-legale, probleme care în respectivele județe au fost corectate”, precizează Consiliul Superior de Medicină Legală.
Scăderi și creșteri mari procentuale au fost constatate în general în județele cu un număr mic de testări. Odată ce numărul de testări crește, rezultatele tind să se apropie de media institutului respectiv.
În general, rate mai mici de rezultate fals pozitive sunt obținute în cadrul județelor unde există institute medico-legale, dar și a județelor în care există orașe mari, ca poli regionali de dezvoltare.
Sursa citată menționează că testarea șoferilor în trafic trebuie să îndeplinească o serie de deziderate, precum să ofere rezultate rapide, imediat disponibile, prin metode ușor de utilizat de personal nespecializat și cu rata decentă de siguranță a rezultatelor. Aceste deziderate pot fi obținute, însă, doar prin efectuarea unor teste de orientare sau prezumtive. În practica națională și internațională, există multe cazuri în care rezultatele pozitive ale testelor rapide nu sunt confirmate atunci când ele sunt analizate cu o tehnică mai sensibilă și mai specifică, cum este cea utilizată de către laboratoarele de toxicologie din cadrul sistemului medico – legal.
De asemenea, erorile raportate în studiile din literatura internațională de specialitate sunt mai mari atunci când recoltarea în trafic se face în lipsa unui protocol înalt standardizat (precum cel din cazul unor studii de cercetare medicală), erorile testelor rapide pe salivă putând crește și funcție de: timpul scurs de la consum- fie prea scurt, situație în care încă nu se excretă substanța în salivă- fie prea lung (drogul este sub limita cut-off a testului), modificarea de pH a probei biologice, care poate modifica rata de excreție sau inhiba activitatea enzimatică a glucozo-6 fosfat dehidrogenazei, care se regăsește în testele de tip EMIT, stimularea mecanică a secreției salivare, care scade rata de excreție salivară a drogurilor, flora bacteriană, care modifică concentrațiile unor substanțe prezente în salivă, condițiile de testare (temperatură inadecvată, expunere inadecvată la surse de lumină, infraroșii, ultraviolete, etc), care pot modifica activitatea enzimatică pe care se bazează unele teste, utilizarea unor substanțe care modifică rata de secreție salivară (antidepresive triciclice, antagoniști de receptori adrenergici), prezența în salivă a unor contaminanți, adulteranți sau excipienți ai dozei de stradă a drogului consumat sau din alimentația obșnuită, conservanți alimentari, produse pentru cosmetică sau igienă orală etc, existența a numeroase substanțe care nu sunt incluse pe lista de substanțe interzise, dar care pot da reacții fals pozitive precum, reacții fals pozitive la amfetamine: medicamente pentru diabet, antiemetice, antibiotice, antialergice, cannabinoizi: antiinflamatorii, antivirale, barbiturice: antiinflamatorii, opiacee: antitusive (multe medicamente utilizate pentru răceală și gripă conținând codeină, care pozitivează testele rapide), antibiotice, antialergice, antiepileptice, vasodilatatoare.
Sensibilitatea și specificitatea variază mult și în funcție de performanța echipamentului utilizat pentru testarea rapidă în trafic.
Examinările toxicologice efectuate în cadrul instituțiilor medico-legale sunt de confirmare, ceea ce înseamnă că ele au rolul de a identifica, cu certitudine, substanțele psihoactive consumate de șoferi, dar totodată și cataboliții lor.
Testele rapide utilizate în cadrul Poliției Române sunt teste rapide de screening sau de orientare și nu sunt teste de diagnostic sau de certitudine, așa cum sunt analizele efectuate în cadrul INML sau IML, iar în cazul unui rezultat pozitiv, în mod obligatoriu acesta trebuie confirmat și prin alte metode de investigație.
În acest sens, pentru mărirea acurateței și selectivității metodei de testare în trafic de către Poliția Rutieră, au fost achiziționate ultimele generații de echipamente Dräger, utilizate totodată și de către majoritatea polițiilor din alte state, astfel încât să fie redusă, atât cât permit aceste metode, rata de testare fals pozitivă sau fals negativă. Aceste echipamente urmează să le înlocuiască în următoarea perioadă pe cele vechi încă existente la nivel național, omogenizând astfel diferențele observate în diverse regiuni ale țării din punct de vedere al variațiilor de cazuri confirmate sau infirmate de către laboratoarele de medicină legală. Mai mult, personalul care efectuează testarea este instruit, iar procesul de testare în sine este procedurat și respectat cu strictețe, inclusiv consemnarea consumului de către subiect a unor substanțe neinterzise, medicamente sau alimente, declarate de către producătorul echipamentului ca fiind posibil interferente asupra rezultatului, ceea ce se consemnează în procesul verbal întocmit în acest sens. Evident, persoana care urmează a fi supusă testării are posibilitatea optării pentru efectuarea acestui test orientativ la fața locului sau de a fi condus direct la o unitate medicală autorizată pentru recoltarea probelor biologice care vor face obiectul analizelor de laborator într-o unitate medico-legală.
„Testele de confirmare realizate în cadrul instituțiilor medico-legale au scopul de a minimiza numărul de cazuri fals pozitive (deci de a elimina riscul ca o persoană care NU a consumat să fie fals considerată un consumator). Având în vedere sensibilitatea extremă a testelor de confirmare care sunt realizate în cadrul instituțiilor medico-legale care este asociată cu o rată de rezultate fals negative extrem de redusă (spre 0%), este extrem de improbabil ca un consum de substanțe psihoactive să nu fie detectat. Prin urmare, testele de confirmare realizate în cadrul instituțiilor medico-legale detectează, cu o probabilitate foarte aproape 100%, cazurile de consum și exclud, cu o probabilitate foarte apropiată de 100%, reacțiile fals pozitive, permițând și determinări cantitative si discriminative incluzind nu numai categoria de substanta, ci însăși substanța particulară, respectiv metaboliții acesteia, diferențiind o substanță interzisă de alte substanțe, care au o formulă chimică asemănătoare, dar care nu sunt interzise”, arată Consiliul Superior de Medicină Legală.
Sursa citată precizează că instituțiile medico-legale se confruntă cu probleme deosebite de logistică determinate de creșterea exponențială a numărului de solicitări de efectuare a testelor pentru substanțe psihoactive și de apariție a unor noi substanțe psihoactive, a căror determinare necesită echipamente de înaltă performanță, extrem de costisitoare. Aceste probleme de logistică sunt cauzate primar de lipsa cronică de finanțare a acestei activități (în particular) dar și a sistemului medico-legal (în general), lipsă de finanțare care este în bună măsură generată chiar de refuzul repetat al Ministerului Afacerilor Interne de a aproba mărirea tarifelor medico-legale (care sunt la același nivel din 2006, deci de aproape 20 de ani), în condițiile unei creșteri extrem de mari a costurilor cu reactivi, materiale și echipamente.
„Cu toate acestea, în cadrul instituțiilor medico-legale, personalul de specialitate face eforturi supraomenești să minimizeze timpii de așteptare și totodată să asigure analize care să aibă valoare probatorie maximă în justiție, fără însă a putea trece peste timpii și procedurile extrem de stricte de administrare, prelucrare și interpretare a acestor probe fapt ce, coroborat cu cele menționate la punctul anterior, duc la apariția unor întârzieri în prelucrarea probelor.
În ultimii ani, sistemul medico-legal a solicitat, în mod repetat, achiziționarea de echipamente ultraperformante, care să permită realizarea mai rapidă a acestor testări și care să identifice și substanțe psihoactive de generație nouă, solicitări cărora nu li s-a răspuns pozitiv până în momentul de față”, mai subliniază Consiliul Superior de Medicină Legală.
Adina Bucur Silav