Profitând de monopolul pe care-l dețin pe piață, reprezentanții Enel își bat joc, de câteva luni bune, de mii de clienți din sectorul 1.
Începând din octombrie, aproximativ 10.000 de consumatori din cartierul Bucureștii Noi sunt lăsați în frig și în întuneric mai bine de patru-cinci ore zilnic, în timp ce aparatura electronică începe să se strice. Membrii echipelor de intervenție trimise să remedieze problema se mulțumesc să ridice neputincioși din umeri: „E vorba despre un cablu pe care nu avem aprobarea să-l înlocuim. Directorii nu au chef de investiții și ne-au cerut să cârpim cum putem cablul ăsta. L-am cârpit cum am putut, dar nu a dat rezultate. Eu nu am ce face, vin, ridic o siguranță și cât ține, ține…Asta este”, spune resemnat, unul dintre angajații Enel trimis pe Bulevardul Bucureștii Noi a cincea oară în ultimele trei zile.
Administratorii blocurilor din zonă susțin că au mers în zadar cu „jalba-n proțap” la directorii Enel. „Ultima dată astăzi de dimineață (luni dimineață – n.r.) am fost în audiență, la sediul Enel de pe Dimitrie Pompeiu. Mi s-a spus să am răbdare, pentru că problema se va remedia zilele acestea. Dar câtă răbdare să mai am. Noi suntem afectați, zilnic, de căderile astea în alimentarea cu energie, încă din luna octombrie. Ca să nu mai spun că, în ultimele zile, operatorii de la Dispeceratul Enel ne iau peste picior și ne pun să ne verificăm siguranțele, deși toată lumea cunoaște problema de patru luni încoace și nu se întâmplă nimic”, a declarat pentru Sursa Zilei, Mihaela D., administratorul unuia dintre blocurile afectate.
Responsabilii de comunicare ai Enel nu au răspuns solicitării de a da explicații publice.
În perioada 2005-2007, Electrica a vândut filialele Dobrogea, Banat și Muntenia Sud către Enel, cea din Moldova către E.ON și filiala din Oltenia către CEZ.
Pe data de 1 octombrie anul trecut, Constantin Niţă, ministrul delegat pentru energie, a afirmat că Enel, E.ON şi CEZ nu şi-au îndeplinit obligaţiile din contactele de privatizare şi exportă profiturile în țările de origine. Întrebat dacă există riscul ca aceste companii de distribuţie să fie naţionalizate, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria, el a răspuns: ”Întotdeauna există riscuri”.
”Ne-am aşteptat ca, prin privatizarea companiilor de distribuţie, calitatea serviciilor să crească, dar nu este aşa, cele mai multe reclamaţii le avem în ceea ce priveşte companiile private. Este vorba de calitatea investiţiilor şi de relaţia cu clienţii. Este timpul ca aceste companii să se alinieze la standardele europene şi în ceea ce priveşte piaţa din România, trebuie ca aceste companii să-şi revizuiască politica de distribuţie a energiei în România”, a afirmat Niţă.
În luna iulie a anului trecut, Gabriel Dumitrașcu, șeful Direcției de privatizare din Departamentul pentru Energie, a declarat că s-au deschis litigii de arbitraj comercial, iar pretențiile companiei Electrica ajung la 1,5-2 miliarde de euro.
În ultimii ani, nemulțumirea în rândul consumatorilor față de serviciile de distribuție a crescut constant. Statutul de monopol stă la baza unor astfel de servicii proaste. Probleme de ordin tehnic sau de relaționare cu clienții au fost dezvăluite în spațiul public și în mediile sociale.
Sursa Zilei a făcut o listă scurtă cu principalele probleme ale consumatorilor:
- Enel se folosește de orice chichiță pentru a descuraja demersurile de despagubire. În cazul în care un aparat electric se strică din cauza rețelei, Enel îl repară sau îl înlocuiește, doar dacă este prezentată factura de achiziție pe numele titularului de contract cu Enel. Aici apar două aspecte:
– calitatea licită a bunurilor se prezumă, este abuzivă solicitarea Enel din punct de vedere juridic;
– în cazul în care bunul a fost cumpărat de soția titularului de contract, nu se acordă despăgubiri. Enel se bazează pe faptul că nu titularul cumpără toate bunurile dintr-o gospodărie. - Branșarea la rețea poate dura până la șase luni.
- Comportamentul abuziv sau obraznic al angajaților.
- Montarea de contoare defecte, pierderile sunt suportate de clienți.
- Lipsa de investiții în mentenanță și echipamente.
- Emiterea de facturi cu sume mult mai mari decât cele justificate prin consumul real, obligarea clientului să le plătească și acceptarea ulterioară a regularizării.
- Calitatea proastă a transformatoarelor din mediul rural, care asigură tensiuni de 140-170 de volți, deși contractele sunt pentru 220V.
Raluca Dan