Enel își bate joc în continuare de clienți lăsându-i în frig și întuneric

Fenomenele meteo extreme din ultima perioadă au readus în actualitate calitatea foarte slabă a rețelelor electrice din România, determinată de faptul că firmele de distribuție refuză să facă investițiile promise și își exportă profiturile.

Prima consecință este întrerupera curentului electric în apartamente și gospodării, care face ca oamenii să stea în frig și întuneric, iar aparatura electronică să se strice.

O altă consecință importantă, cu efecte mai largi, este înapoierea economică, în condițiile în care investitorii caută o infrastructură industrială care să le asigure un flux de producție normal.

Astfel de aberații pentru un stat european al acestui secol se petrec nu doar în zone rurale sau de periferie, ci și la câteva sute de metri de Piața Victoriei din București, adică de sediul Guvernului.

Pe o stradă pe care se află imobile de tip vilă sau de maximum patru etaje, locuitorii au rămas pe întuneric de șase ori în ultimele trei săptămâni, una dintre defecțiuni durând aproape 24 de ore. O persoană care deține o casă pe această stradă a afirmat pentru Sursa Zilei că aceste întreruperi dese apar din cauza vechimii cablurilor.

„În ultimele trei săptămâni, curentul a căzut de șase ori, dintre care de trei ori în zile consecutive. Curentul revine, în medie, după una-două ore. Pe 30 septembrie, a picat curentul la 21.30. Am sunat la Enel, unde mi s-a spus că se va rezolva în cel mai scurt timp. Nu s-a întâmplat nimic, am petrecut noaptea în frig, pentru că centrala pe gaze este acționată electric. A doua zi, la 7.45 am sunat din nou, mi s-a spus că se rezolvă în 12 ore. Solicitarea din seara precedentă se pierduse, așa că am cerut înregistrarea unei alte solicitări și i-am notat numărul. La ora 16.30, am sunat din nou, mi s-a spus că se aplică un nou termen pentru repararea defecțiunii – de 52 de ore de la primirea solicitării. Pe tot parcursul acestei zile, am mers la diferite sedii ale Enel, nu ești băgat în seamă decât dacă ridici tonul și ceri să vorbești cu un supervizor. Seara, pe la 19.30, s-a dat drumul la curent. În total, am stat 22 de ore pe întuneric și frig”, a afirmat persoana citată.

În perioada 2005-2007, Electrica a vândut filialele Dobrogea, Banat și Muntenia Sud către Enel, cea din Moldova către E.ON și filiala din Oltenia către CEZ.

Pe data de 1 octombrie, Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, a afirmat că Enel, E.ON şi CEZ nu şi-au îndeplinit obligaţiile din contactele de privatizare şi exportă profiturile în țările de origine. Întrebat dacă există riscul ca aceste companii de distribuţie să fie naţionalizate, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria, el a răspuns: ”Întotdeauna există riscuri”.

”Ne-am aşteptat ca, prin privatizarea companiilor de distribuţie, calitatea serviciilor să crească, dar nu este aşa, cele mai multe reclamaţii le avem în ceea ce priveşte companiile private. Este vorba de calitatea investiţiilor şi de relaţia cu clienţii. Este timpul ca aceste companii să se alinieze la standardele europene şi în ceea ce priveşte piaţa din România, trebuie ca aceste companii să-şi revizuiască politica de distribuţie a energiei în România”, a afirmat Niţă.

În luna iulie, Gabriel Dumitrașcu, șeful Direcției de privatizare din Departamentul pentru Energie, a declarat că s-au deschis litigii de arbitraj comercial, iar pretențiile companiei Electrica ajung la 1,5-2 miliarde de euro.

Responsabilii de comunicare ai Enel nu au răspuns solicitării de a da explicații publice.

În ultimii ani, nemulțumirea în rândul consumatorilor față de serviciile de distribuție a crescut constant. Statutul de monopol stă la baza unor astfel de servicii proaste. Probleme de ordin tehnic sau de relaționare cu clienții au fost dezvăluite în spațiul public și în mediile sociale. Sursa Zilei a făcut o listă scurtă cu principalele probleme ale consumatorilor:

1. Enel se folosește de orice chichiță pentru a descuraja demersurile de despagubire. În cazul în care un aparat electric se strică din cauza rețelei, Enel îl repară sau îl înlocuiește, doar dacă este prezentată factura de achiziție pe numele titularului de contract cu Enel. Aici apar două aspecte:
   – calitatea licită a bunurilor se prezumă, este abuzivă solicitarea Enel din punct de vedere juridic;
   – în cazul în care bunul a fost cumpărat de soția titularului de contract, nu se acordă despăgubiri. Enel se bazează pe faptul că nu titularul cumpără toate bunurile dintr-o gospodărie.
2. Branșarea la rețea poate dura până la șase luni.
3. Comportamentul abuziv sau obraznic al angajaților.
4. Montarea de contoare defecte, pierderile sunt suportate de clienți.
5. Lipsa de investiții în mentenanță și echipamente.
6. Emiterea de facturi cu sume mult mai mari decât cele justificate prin consumul real, obligarea clientului să le plătească și acceptarea ulterioară a regularizării.
7. Calitatea proastă a transformatoarelor din mediul rural, care asigură tensiuni de 140-170 de volți, deși contractele sunt pentru 220V.
8. În 2010, Neculai Onţanu, primarul sectorului 2, a cerut Guvernului rezilierea contractului cu Enel, acuzând poziția de monopol a companiei. Acesta a acuzat Enel de gestionarea ”proastă” a reţelelor electrice vechi de zeci de ani şi pentru ”incompetența” angajaţilor săi.
9. În noiembrie 2012, Nicolae Robu, primarul Timișoarei, a anunţat că va sesiza Protecţia consumatorului cu privire la prestaţiile companiei Enel, ”ale cărei servicii pentru populaţie sunt inacceptabile”. Acesta s-a referit la întreruperile repetate ale iluminatului public și la gropile lăsate după intervențiile la rețele.

Andrei Tudor