Reprezentanţi ai elevilor din România, în colaborare cu Organizaţia Salvaţi Copiii, au realizat un proiect de Statut al elevului pe care l-au depus la Ministerul Educaţiei. Documentul prevede ca elevii să beneficieze de „timp pentru odihnă”, iar 7 săptămâni consecutive de cursuri să fie urmate de două săptămâni de vacanţă.
„Elevii au dreptul la odihnă şi vacanţă. În orarul şcolar, numărul zilnic de ore de activitate nu trebuie să depăşească următoarele limite: pentru învăţământul primar: 4 ore pe zi; pentru învăţământul gimnazial: 5 ore pe zi; pentru învăţământul liceal şi tehnologic: 6 ore pe zi. Cursurile pentru elevii din clasa pregătitoare şi din clasele I şi a II-a nu vor începe înainte de ora 8.00 şi nu se vor termina mai târziu de ora 14.00. Pentru restul claselor, programul elevilor începe după ora 8:00 şi nu depăşeşte ora 19:00”; sunt prevederi ale proiectului de statut depus la Ministerul Educaţiei.
Documentul mai prevede că „elevii trebuie să beneficieze de timp liber suficient pentru odihnă şi vacanţă, să participe în mod liber la activităţi recreative şi la activităţi culturale, artistice şi sportive ale comunităţii”, dar şi că aceştia ”au dreptul la o vacanţă de 2 săptămâni după 7 săptămâni consecutive de cursuri”.
Proiectul de statut prevede că, la propunerea cadrului didactic, elevii pot consolida materia în mod suplimentar, prin realizarea unor teme, exerciţii, referate sau proiecte”, activităţi care nu pot avea loc la clasa pregătitoare, iar „timpul dedicat acestor activităţi nu poate depăşi cumulat o oră pe zi, în învăţământul primar, şi două ore pe zi, în învăţământul gimnazial şi liceal”.
Prin statutul propus, elevii doresc ca activitatea de scriere să nu se desfăşoare la clasa pregătitoare şi clasele I-II la prima oră, orele de educaţie fizică să nu fie programate în prima oră a turei de după-amiază, iar orele de desen, mai ales de desen tehnic, să aibă loc în perioadele de timp în care elevii beneficiază de iluminatul natural.
„Este interzisă situarea a două ore consecutive ale aceluiaşi obiect de studiu. Evaluările planificate nu se pot stabili în două zile şcolare consecutive şi nici două evaluări în aceeaşi zi”; sunt alte prevederi ale documentului.
Prin statutul propus, tinerii arată că îşi doresc mai mult independenţă. Astfel, ei cer ca prevederile din contractul educaţional încheiat de părinţii, tutorii sau reprezentanţii legali ai elevilor, conform Legii învăţământului preuniversitar, să vizeze doar drepturile şi obligaţiile acestora, fără a se referi la drepturile şi îndatoririle elevilor, acestea fiind reglementate exclusiv de statut.
Elevii vor de asemenea renunţarea la intrările separate în unităţile de învăţământ.
„Între elevi şi personalul unităţii de învăţământ nu poate exista niciun fel de discriminare. Accesul elevilor în unitatea de învăţământ se face în mod nediscriminatoriu, inclusiv în situaţii de întârziere. Toate deciziile care privesc buna funcţionare a învăţământului preuniversitar sunt luate prin consultarea elevilor şi a reprezentanţilor acestora, ţinând cont de interesul superior al elevului”, sunt prevederi ale statutului redactat de reprezentanţii elevilor.
„Elevii cu performanţe şcolare deosebite şi cei declaraţi repetenţi pot promova 2 ani de studii într-un an şcolar. Elevii au dreptul de a participa, fără nicio discriminare şi doar din proprie iniţiativă, fără a fi obligaţi de cadrele didactice sau de conducerea unităţii de învăţământ, la concursuri şcolare, olimpiade şi alte activităţi extraşcolare organizate de unitatea de învăţământ preuniversitar sau unităţile de educaţie extraşcolară”, sunt alte prevederi ale proiectului de statut.
Documentul mai prevede că „elevii au dreptul la respectarea personalităţii şi individualităţii lor şi nu pot fi supuşi pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante” şi au dreptul la respectarea nevoilor fiziologice şi medicale, „inclusiv în timpul orelor de curs”.
„Măsurile de disciplinare a elevilor nu pot fi stabilite decât în acord cu demnitatea acestora, nefiind permise sub niciun motiv pedepsele fizice ori acelea care se află în legătură cu dezvoltarea fizică, psihică sau care afectează starea emoţională a acestora. Dreptul la imagine, demnitate şi personalitate include şi dreptul elevilor la propria ţinută vestimentară, cât timp aceasta nu este contrară ordinii publice sau bunelor moravuri”; se mai arată în statut.
Elevii solicită totodată dreptul de a avea acces la înregistrările sistemului de supraveghere audio-video în vederea dovedirii abaterilor disciplinare ale cadrelor didactice, ale elevilor sau în vederea dovedirii unor infracţiuni.
Ei cer de asemenea că li se asigure cel puţin două ore de consiliere psihopedagogică pe an.
Statutul face referire şi la baza materială a unităţilor de învăţământ.
„Elevii au dreptul să primească din partea unităţii de învăţământ un dispozitiv cu abonament la internet în vederea accesării învăţământului online, Bibliotecii şcolare virtuale şi Platformei şcolare de e-learning „Învăţăm în România”. Elevii din învăţământul primar au dreptul să primească o tabletă, în timp ce elevii din învăţământul secundar au dreptul să primească un laptop”; se mai arată în statutul care pre vede şi accesul la internet şi reţea WI-FI securizată, recipiente pentru colectarea selectivă a deşeurilor în toate sălile în care se desfăşoară cursuri, dotarea toaletelor cu hârtie igienică şi coş de gunoi cu capac, pedală şi sac menajer, inclusiv produse de igienă menstruală şi a vestibulelor grupurilor sanitare cu săpun lichid, prosop de hârtie, coşuri de gunoi cu capac, pedală şi sac menajer.
„Se interzice amenajarea toaletelor în afara clădirilor în care se desfăşoară activităţile didactice”, este o altă prevedere a statutului.
Prin documentul propus vor ca greutatea ghiozdanului la toate ciclurile de învăţământ nu trebuie să depăşească 10% din greutatea copilului.
Ei fac referire şi la învăţământul privat. „Elevii beneficiază de educaţie gratuită în unităţile de învăţământ particular şi confesional autorizate care primesc finanţare de bază de la stat”, este o altă propunere.
Adina Bucur Silav