Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins definitiv calea extraordinară de atac împotriva deciziei de încetare a procesului penal în dosarul finanţării campaniei electorale a lui Traian Băsescu din 2009, în care au fost judecate Elena Udrea şi Ioana Băsescu. Procesul încetase ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale după aplicarea deciziilor CCR şi ÎCCJ privind prescripţia. Iniţial, în primă instanţă, la Curtea de Apel Bucureşti, Elena Udrea primise 8 ani de detenţie, iar Ioana Băsescu – 5 ani cu executare.
DNA a formulat recurs în casaţie după decizia CJUE din 24 iulie 2023 privind prescripţia potrivit căreia faptele nu se prescriu atât de repede pe cât au decis Curtea Constituțională şi ÎCCJ. Decizia de respingere a recursului în casaţie a fost luată de un complet de judecători format din magistraţii Elena Barbu, Hermina Iancu şi Mihail Udroiu.
Minuta instanței: „Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva deciziei penale nr.232/A din data de 11 iulie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, în dosarul nr.5230/2/2017. Cheltuielile ocazionate de soluţionarea recursului în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 noiembrie 2023”.
Pe 24 iulie 2023, CJUE a dat verdictul în cauza C-107/23 și a decis că instanțele românești nu trebuie să aplice decizia ÎCCJ de interpretare a deciziilor CCR privind prescripția. Practic, CJUE a spus că instanțele pot aplica deciziile CCR privind prescripția în perioada 2018 – 2022, dar nu pot aplica decizia ÎCCJ care extindea această perioadă până în 2014, pe principiul legii penale mai favorabile.
D.Constantin