DNA a cerut doar pentru Codruț Marta arestarea în lipsă
Procurorii DNA au trimis în instanţă doar jumătate din dosarul reţelei de evaziune din petrol şi susţin că omul de afaceri Elan Schwartzenberg se lăuda cu influenţa obţinută prin intermediul Realitatea TV, afacere pentru care fusese împuternicit de Sorin Ovidiu Vîntu o dată cu arestarea acestuia din 2011.
Deşi anchetaţi în acest dosar privind protejarea mafiei petrolului, cazurile lui Codruţ Marta şi Elan Schwartzenberg rămân în continuare la DNA. Procurorii au cerut doar pentru Marta (dispărut oficial în mai 2012) arestarea în lipsă, în timp ce pentru Schwartzenberg (fugit în iulie 2012) au fost refăcute pentru a treia oară procedurile de citare în vederea audierii lui în Israel.
Procurorii anticorupţie susţin că Schwartzenberg şi Marta îi jucau pe degete pe Sorin Blejnar (fostul şef al ANAF) şi Viorel Comăniţă (fost şef ANV) şi făceau bani pe seama manipulării rapoartelor privind activităţile ilegale ale firmelor pe care aceştia le protejau.
Codruţ Marta avea o relaţie apropiată cu cei doi funcţionari din perioada în care activase în cadrul ANAF, îndeplinind inclusiv funcţia de şef de cabinet al inculpatului Blejnar Sorin, iar Elan Schartzemberg era, la rândul său, prieten apropiat cu Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel şi avea întâlniri frecvente cu aceştia. În perioada săvârşirii faptelor, Elan Schwartzenberg controla postul de televiziune Realitatea TV şi clama că relaţiile pe care le avea în lumea politică cu membrii tuturor partidelor îi permiteau să influenţeze procesul de numire a conducerii ANAF
Rechizitoriul DNA
CITEȘTE AICI RECHIZITORIUL DNA
Cine oferea protecţie contrainformativă evazioniştilor cu petrol din reţeaua Nemeş
Procurorii DNA compară cu o rafinărie activitatea din fabrica de ţiţei din comuna constănţeană Nicolae Bălcescu. Mii de camioane traversau lovalitatea zilnic, iar evazioniştii verificau numerele autoturismelor care li se păreau suspecte, tocmai ca să se asigure că nu sunt anchetaţi.
Transporturile de la antrepozitul fiscal la distribuitori se realizau exclusiv pe timpul nopţii, autocisternele fiind însoţite în permanenţă de autoturisme utilizate de membri ai reţelei, care supravegheau traseul în vederea contracarării eventualelor controale ce ar putea fi efectuate de instituţiile fiscale sau de cercetare penală. Aceştia aveau acces, prin intermediul persoanelor din palierul de protecţie, la bazele de date cuprinzând evidenţa autovehiculelor înmatriculate şi verificau autovehiculele necunoscute ce se deplasau în apropierea autotrenurilor sau care staţionau în apropierea antrepozitului, pentru a identifica dacă aparţin instituţiilor de control.”
Rechizitoriul DNA
Blejnar şi Comăniţă „dirijau” controalele la firmele lui Nemeş
În ciuda faptului că inculpaţii Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel primiseră în mod nemijlocit date precise cu privire la modalitatea în care grupul infracţional coordonat de Nemeş Radu frauda bugetul de stat. Operaţiunile cu produse accizabile desfăşurate de S.C. Excella Grup Real S.R.L. fie nu au fost controlate de organele vamale, fie au fost controlate într-o modalitate formală, care nu avea aptitudinea de a identifica faptele de evaziune fiscală. Probele administrate în cauză au demonstrat că ineficienţa controalelor nu s-a datorat unei organizări defectuoase a activităţii, ci este rezultatul unei acţiuni intenţionate a inculpaţilor Blejnar Sorin şi Comăniţă Viorel, prin care aceştia urmăreau să ajute membrii grupării infracţionale, în baza unor înţelegeri intermediate de Elan Schartzenberg şi de Codruţ Marta
Rechizitoriul DNA
Procurorii susţin că protectorii, acum dispăruţi pentru Justiţia din România, primeau de la Radu Nemeş o parte din sumele obţinute din evaziunea fiscală “pentru a îi determina pe preşedintele şi vicepreşedintele ANAF să protejeze mecanismul infracţional, garantându-le în schimb funcţionarilor publici menţinerea în funcţiile de conducere”.
Mihaela Chiper