Economia României traversează un moment de criză severă în urma rezultatului din primul tur al alegerilor prezidențiale. În ultimele săptămâni, măsurile luate de Banca Națională a României (BNR) și reacțiile pieței au subliniat fragilitatea economică a țării, iar efectele sunt resimțite atât de populație, cât și de investitori.
BNR a intervenit pe piața valutară pentru a stabiliza cursul euro, împiedicându-l să depășească pragul critic de 5 lei. Potrivit datelor oficiale, rezervele valutare au scăzut cu 1,7 miliarde de euro la finalul lunii noiembrie, indicând o presiune semnificativă asupra economiei. În lipsa unor intervenții suplimentare, o creștere peste acest prag ar putea avea efecte devastatoare asupra prețurilor și a puterii de cumpărare a populației.
Bursa de Valori București a înregistrat scăderi de peste 3%, echivalentul a peste 400 de milioane de euro pierduți. Acest declin a afectat și pilonul II de pensii, ceea ce înseamnă că economiile pentru pensie ale multor români sunt în pericol de diminuare.
Gabriel Biriș, consultant financiar și fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, alături de Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei și consultant în domeniul energetic, au subliniat următoarele efecte directe asupra vieții românilor:
-BNR menţine artificial cursul euro stabil,
-ROBOR a crescut,
-investitorii se retrag,
-scăderi la pilonul II de pensii,
-banii din PNRR blocaţi,
-dobânzi record la împrumuturile statului,
-finanţare din buffer.
Analizele indică faptul că, în lipsa unor măsuri imediate de redresare, România riscă o criză economică majoră, care ar putea duce la incapacitatea statului de a-și îndeplini obligațiile financiare. „Efectul Georgescu”, numit astfel după contextul politic actual, subliniază impactul destabilizator al incertitudinii politice asupra economiei.