Adolescenții din zilele noastre sunt mai grași și au un risc mai ridicat de boli cardiace și metabolice decât adolescenții din alte generații, din cauza alimentației de tip fast-food, a băuturilor acidulate îndulcite și a sedentarismului, au afirmat specialiști din acest domeniu pentru Sursa Zilei.
Nicolae Hâncu, profesor la Facultatea de Medicină din Cluj și președinte al Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, spune că alimentația de tip fast-food este nocivă pentru că are un conținut foarte mare de calorii, prea multă carne roșie și cartofi prăjiți, care sunt un ”burete” pentru grăsimile nesaturate.
De asemenea, băuturile de tip ”Cola” îndulcite cu fructoza sau zahăr, consumate în exces, produc tulburări metabolice: dislipidemii, sindrom metabolic, hiperuricemie și favorizează apariția obezității.
”Majoritatea adolescenților romani se abat de la normele alimentației sănătoase, consumând aceste produse. Se adaugă fumatul și sedentarismul. De obicei, își încep ziua cu cafea și țigări, sărind peste micul dejun. Adolescenții din 2013 sunt mai supraponderali, având și un risc cardiometabolic mai mare”, a afirmat Hâncu.
La aceste aspecte, Hâncu a adăugat ”stress-ul psihosocial” generat de examenele școlare sau de incertitudinile legate de locul de muncă.
Profesorul Ionuț Pungă, antrenor de atletism la clubul ”Proatletic” din București, remarcă un paradox – deși au acces la informații legate de o alimentație corectă, tinerii nu vor să o adopte decât într-un procentaj foarte mic. La acest capitol, este foarte importantă educația din familie și de la școală.
”Este drept că tentațiile culiare sunt la tot pasul, arată și miros foarte bine, dar și efectele secundare sunt pe măsură și apar într-un timp mai scurt sau mai lung. Cred că adolescenții care mănâncă cu adevarat sănătos sunt cei care fac sport, care au grijă ca alimentația și sănătatea să fie la treapta cea mai înaltă, în scopul eficientizării performanțelor sportive. Acest lucru se întâmplă de obicei într-un mediu controlat de un medic și un nutriționist”, a afirmat Pungă.
În privința calităților fizice și motrice, Pungă crede că s-a produs o involuție față de anii ’80-’90.
”Alimentația este controlată de chimie și aceasta, din păcate, în defavoarea omului. În anii ’80, se consuma mâncare mai sănătoasă, pentru că nu se intervenea chimic asupra ei, ca în zilele noastre. Acum, totul trebuie să arate foarte bine, să țină foarte mult, iar gustul și calitatea au de suferit, a fel si consumatorul. Fizic, suntem în urmă, fără doar și poate. Sistemul anilor ’80 ne forța să stăm mai mult pe afară și, automat, să facem mai multă mișcare, sub diferite forme. Mai toată lumea făcea câte un sport la un nivel mai mic sau mai mare”, a mai spus Pungă.
În 2010, Ministerul Sănătății a propus un proiect de lege pentru instituirea unei taxe pe fast-food, care viza producătorii și importatorii de alimente cu aditivi sare, grăsimi și zahăr în exces.
Acest proiect a fost abandonat în urma unui lobby puternic exercitat de producătorii și comercianții din domeniu. Acest gen de suprataxare funcționează în Danemarca și în Ungaria.
Vlad Bârleanu
foto: favim.com