Șocul economic este deocamdată moderat, datorită programului monetar anunțat de BCE
Update 16.47
Un raport al agenției de rating Standard&Poor’s anticipează că orice partid eurosceptic ar veni la guvernare într-un stat al Zonei Euro va adopta o poziție moderată, din cauza riscului ca economia acelui stat să piardă accesul vital la finanțarea BCE. Astfel, este de așteptat ca Syriza să caute să mențină stabilitatea financiară și macroeconomică, deși asta ar însemna un compromis în raport cu promisiunile electorale.
Piețele de capital s-au adaptat la noua realitate din Grecia, unde partidul anti-austeritate Syriza a câștigat alegerile de duminică, iar cele mai multe semnale arată că vor avea loc negocieri raționale între datornicii greci și creditorii vest-europeni, pentru a se evita spargerea Zonei Euro – cea mai proastă variantă pentru toată lumea, inclusiv pentru România.
Alexis Tsipras, liderul Syriza și viitorul prim-ministru, a reușit să-și asigure formarea unei alianțe parlamentare, cu partidul Grecii Independenți, și a lansat o provocare la adresa celorlalți lideri europeni cu o declarație-reper: s-a încheiat perioada cedărilor față de alți actori internaționali în privința reducerilor bugetare.
Mandatul lui Tsipras este încetarea programului de austeritate, impus în 2010, în schimbul programului de bail-out, care include împrumuturi de 240 de miliarde de euro și care are ca scop evitarea falimentului statului și ieșirea Greciei din Zona Euro – pentru care se folosește acronimul ”Grexit”.
Zona Euro este cea mai importantă piață pentru exporturile românești – cu peste două treimi din total. Falimentul Greciei și Grexit-ul mai pot avea un impact direct asupra României prin decapitalizarea filialelor băncilor grecești și prin compromiterea proiectului de uniune economică și monetară.
Întrebarea care se pune este în ce măsură poate Tsipras să-și respecte promisiunile și să obțină ștergerea unei părți din datorii, simultan cu posibilitatea ca Banca Centrală Europeană, FMI și Comisia Europeană – principalii creditori – să mențină liniile de finanțare.
Yanis Varoufakis, parlamentar Syriza și probabil viitor ministru de Finanțe, pentru BBC:
”Vom veni la Frankfurt, Berlin și Bruxelles cu un plan de a minimaliza costul șocului produs de Grecia pentru cetățeanul obișnuit din Germania. Trebuie să fim foarte atenți să nu se jucăm cu discuții fie rapide, fie așezate Grexit. Nu se pune problema unui Grexit”.
Reuters relatează că infuzia de bani în piețe de către BCE prin relaxarea cantitativă a redus temerile privind instabilitatea în Europa. De asemenea, sentimentul investitorilor a fost susținut de așteptările privind probabilitatea unui acord dintre Atena și creditorii săi, cu scopul de a păstra Grecia în spațiul monetar unic.
Indicele bursier FTSEurofirst 300 a scăzut cu 0,3%, în ton cu piețele asiatice. Bursa din Atena a scăzut cu 0,5%, printre cei mai mari pierzători fiind Alpha Bank și Piraeus Bank, prezente și în România prin intermediul filialelor.
Gary Jenkins, LNG Capital, pentru Reuters:
”[Cancelarul german Angela] Merkel ar prefera să lase Grecia în afara Zonei Euro, decât să îl lase pe Tsipras să dicteze toată politica economică a spațiului, deși cel mai probabil final va fi un compromis care ar menține un statu quo, pentru că alternativele potențiale sunt negative. Incertitudinile retragerii din Zona Euro sunt într-atât de mari, încât Tsipras ar putea alege să tragă de timp în negocieri și să continue să se bucure de beneficiile relaxării monetare”.