Directorul Serviciului Român de Informații (SRI), Eduard Hellvig, a declarat miercuri că este nevoie de un „parteneriat onest” între SRI și toate instituțiile statului, dar și de o aliniere permanentă a rolului și misiunilor Serviciului la regulile jocului democratic.
„E momentul unui parteneriat onest între SRI și toate instituțiile statului pentru că eu, personal, cred că numai în echipă putem menține România în afara pericolelor din interiorul țării, dar și din exterior”, a declarat Hellvig la prezentarea bilanțului SRI.
Șeful SRI s-a pronunțat pentru transparență în relația cu Parlamentul și cu societatea civilă.
„Vom lucra pentru un model mai transparent de control și pentru relații mai deschise atât cu Parlamentul, dar mai ales cu societatea civilă. Vom fi un partener onest al tuturor instituțiilor pentru perfecționarea legislației și pentru a da un exemplu de eficiență și profesionalism”, a adăugat Eduard Hellvig.
Directorul SRI a mai declarat că este momentul unei dezbateri ample pentru un pachet de legi privind securitatea națională care să fie „minim intruzivă” și să ofere „garanții constituționale”.
„Principalul nostru aliat e și va rămâne cetățeanul, iar un cetățean educat e un aliat puternic. Celălalt sprijin al nostru este și va rămâne legea. (…) Noi lucrăm numai pe baza mandatului primit de la decidenți. În 2017, SRI e chemat să protejeze și să promoveze securitatea națională a României pe baza unei legi principale din 1991. Sunt de atunci 26 de ani în care realitățile s-au schimbat radical. (…) E momentul unei ample de dezbateri publice pentu un pachet de legislație pe securitate națională minim intruzivă, cu garanții constituționale pentru cetățeni și mai ales cu repere etice, dar adaptată la ceea ce trăim azi. Legea trebuie să protejeze drepturile și libertățile cetățenilor, dar și să ofere cadrul prin care să asigure aceste drepturi și libertăți. Fără abuzuri, pe model occidental, transparent și corect”, a spus mai Hellvig.
Pe de altă parte, el s-a pronunțat pentru mai multă atenție la pericolele reprezentate de terorism, spionaj, trafic ilegal, atacuri cibernetice, dar și la alte categorii de atacuri cibernetice ori forme de agresiuni hibride și informaționale.
„Prin programul nostru de promovare a culturii de securitate dorim să creăm în societate anticorpii necesari respingerii formelor de agresiune subtilă pe care unele state încearcă să le utilizeze acolo unde au interesul. Ofițerii serviciului vor ieși mai mult în societate pentru a explica oamenilor și instituțiilor cum trebuie să-și genereze măsuri de protejare a datelor, a patrimoniilor, a infrastructurilor conectate și cum să se pună mai ales la adăpost în fața încercărilor de influențare ilicită”, a adăugat directorul SRI.
Potrivit acestuia, strategia pe 2016 a instituției pe care o conduce a fost de a ține departe de granițele țării orice amenințare la adresa securității naționale, fiind instituite „aproximativ 6.000 de măsuri de nepermitere sau interzicere a intrării în România”.
„Vă invit să vă uitați serios în jurul României și să faceți o comparație cu starea de securitate de la noi. Veți regăsi contraexemple relevante – conflicte armate, mișcări secesioniste, terorism, crimă organizată, migrație ilegală sau derapaje evidente de la regulile jocului democratic. Absenta acestora se datorează și oamenilor în numele cărora vorbesc”, a declarat Hellvig, la ședința de bilanț a instituției.
Eduard Hellvig a afirmat că își dorește ca SRI să-și regăsească pe mai departe „locul firesc într-o societate democratică”, de furnizor de informații pentru decidenții statului, „avertizor timpuriu asupra riscurilor, de promotor al intereselor naționale de securitate”.
„Susțin democrația pentru că România nu poate progresa decât prin aceste valori. Este important pentru întreaga societate ca toate activitățile SRI să se încadreze strict în limitele Constituției și legilor care stabilesc clar granițele în interiorul cărora instituția noastră este chemată sa opereze”, a mai subliniat directorul SRI.
La rândul său, președintele României, Klaus Iohannis, a precizat că a solicitat Serviciului Român de Informații echilibru și echidistanță în desfășurarea activității și aprofundarea parteneriatului cu societatea civilă.
„Am cerut SRI echilibru și echidistanță necondiționată în desfășurarea activităților acestuia, precum și aprofundarea parteneriatului cu societatea civilă, cu cetățeanul la a cărui securitate este chemat să vegheze”, a declarat șeful statului, miercuri, la conferința de după prezentarea bilanțului SRI pe anul 2016.
Iohannis a subliniat rolul important pe care SRI l-a avut în menținerea stării de securitate națională.
„Mi-am exprimat încrederea în capacitatea SRI de a ne proteja în fața riscurilor actuale și viitoare. În calitate de pilon esențial al sistemului de securitate națională, activitatea serviciului desfășurată la standarde similare celor din state cu democrații consolidate se bucură de respectul partenerilor, beneficiarilor și al societății”, a mai afirmat Klaus Iohannis.
El a apreciat rezultatele obținute anul trecut de SRI în misiunile principale și contribuțiile importante în fundamentarea deciziei strategice, combaterea agresiunilor cibernetice, lupta împotriva criminalității organizate și în prevenirea amenințărilor de natură teroristă.
„România și românii au rămas într-o zonă de siguranță ca rezultat al eforturilor constante și al eficienței acțiunii preventive a SRI, care a colaborat intens atât interinstituțional, cât și cu partenerii din străinătate”, a subliniat șeful statului.
Președintele Iohannis a evidențiat preocuparea SRI pentru realizarea unui parteneriat cu cetățenii.
„Am salutat preocuparea Serviciului Român de Informații pentru dezvoltarea, cu bune rezultate, a capabilităților tehnice și operaționale necesare gestionării provocărilor erei informaționale”, a completat el.
Șeful statului a remarcat că SRI și-a menținut și în 2016 reputația de partener de încredere în formate externe, arătând că instituția a contribuit activ și consistent la susținerea intereselor naționale de politică externă.”Aștept, în continuare, cel puțin același nivel de contribuție în furnizarea de cunoaștere necesară fundamentării unor decizii care țin de promovarea intereselor României”, a mai arătat Iohannis.
El a reiterat necesitatea punerii la dispoziția instituțiilor statului român, implicit a SRI, a unor instrumente, inclusiv legislative, adaptate realităților interne și internaționale, necesare asigurării securității naționale, care să ofere un cadru adecvat desfășurării activității de intelligence.
„Aceste instrumente continuă să se lase așteptate, deși evoluțiile regionale și internaționale impun flexibilitate și mobilitate de acțiune accentuate”, a spus șeful statului.
În final, președintele Iohannis și-a exprimat aprecierea pentru eforturile continue ale SRI de consolidare a capacității în gestionarea provocărilor la adresa securității naționale și euroatlantice.
„Felicit cadrele SRI pentru rezultatele obținute, succese care rămân cel mai adesea necunoscute, așa cum, de fapt, este și firesc să se întâmple într-un serviciu de informații secret”, a transmis Iohannis.
R.D.