Economia reală continuă să se confrunte cu provocări semnificative, dincolo de evoluţia pozitivă marcată pe ansamblu şi reliefată de statisticile INS. Blocajul financiar, în general întârzierile la plată, managementul plăţilor din economie, toate acestea reprezintă probleme cu care mediul de afaceri se confruntă şi pentru care soluţiile întârzie să apară.
Încă o dovadă privind provocările mediului de afaceri românesc o reprezintă nivelul plăţilor restante la furnizori care, potrivit datelor KeysFin, se menţine de ani de zile în jurul nivelului record de peste 50 de miliarde de lei.
Statistica KeysFin arată că plăţile restante la furnizori s-au ridicat în 2015 la 56,5 miliarde de lei, în scădere uşoară faţă de cei 57,8 miliarde de lei raportaţi, aproape identic, în anii 2013 şi 2014.
Datele preliminarii arată că, în 2016, în pofida măsurilor de relaxare fiscală şi a creşterii economice bazată în principal pe consum, nivelul plăţilor restante s-a situat în jurul aceluiaşi nivel din anul anterior, semn că avem de-a face cu un comportament de business, nu cu o conjunctură.
Statistica arată că 76.893 de companii, ceea ce reprezintă 12% din numărul total de firme din România, raportau plăţi restante la furnizori. Semnificativ este că acestea reprezintă 33% din cifra de afaceri totală din economia românească.
Din suma totală a plăţilor restante, aproape jumătate aparţine firmelor cu capital integral românesc (25,6 mld.lei), urmate de companiile străine (11,95 mld.lei), cele cu capital mixt (7,95 mld.lei) şi cele de stat (7,33 mld.lei)
Totalul plăţilor restante în economie, mai mici de 1 an, care include şi datoriile la bugetul de stat, a fost, în 2015, de 268,8 miliarde de lei.
De ce firmele nu îşi plătesc la timp facturile, obligaţiile financiare?
„Avem de-a face cu un comportament înrădăcinat în economie, de un tip de supravieţuire financiară imprimat de provocările unui sistem economic fluctuant, văduvit de finanţare, cu un capital redus şi extrem de sensibil la evoluţia cadrului fiscal”, spun experţii de la KeysFin. „În multe cazuri, în principal în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii, să amâni o plată sau mai multe către furnizori ţine de asigurarea financiară pentru continuarea activităţii. Multe firme trăiesc din rulajul financiar, depind de fiecare ban pe care îl au de încasat sau de plătit. Cu cât amână mai mult plăţile, cu atât reuşesc să îşi asigure fondurile necesare continuării activităţii. Din păcate, s-a ajuns la cazuri extreme, când plăţile se fac la 6-8 luni şi chiar mai mult”, au mai spus analiştii KeysFin.
CELE MAI RISCANTE DOMENII
Potrivit statisticii KeysFin, cel mai afectat domeniu este comerţul, 27.009 firme raportând întârzieri la plata furnizorilor. Urmează industria prelucrătoare şi construcţiilor, cu 9134 respectiv 8443 de firme care au raportat astfel de situaţii.
În top se mai află sectorul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice (6446 firme), transporturile şi depozitarea (4998 societăţi) şi hoteluri şi restaurante (4238 firme).
Plăţi restante semnificative se înregistrează şi în agricultură, silvicultură şi pescuit, tranzacţii imobiliare, servicii administrative şi de suport, informaţii şi comunicaţii, activităţi de servicii, sănătate şi asistenţă socială, activităţi de spectacole. „Să deschizi o afacere, de exemplu, în sectorul comerţului înseamnă, în primul rând, să te asiguri că ai un capital de lucru care să-ţi permită să duci business-ul pe banii tăi, să rezişti, practic, blocajului financiar, întârzierilor la plată. Pe de altă parte, dacă vrei să furnizezi mărfuri unor parteneri din acest sector, trebuie să iei în calcul foarte serios plăţile restante şi consecinţele acestora”, au mai spus analiştii.
CAMPIONII PLĂŢILOR RESTANTE
Dacă este să privim situaţia la nivel regional, cele mai indisciplinate companii, din punct de vedere al plăţilor restante la furnizori, sunt cele din regiunea Bucureşti-Ilfov, cu 24,1 miliarde lei, urmate de cele din Sud-Est (8,6 mld.lei), Sud-Muntenia (4,7 mld.lei), Vest (4,38 mld. lei) şi Regiunea Centru (4,1 mld.lei).
La polul opus se află firmele din Nord-Vest (3,85 mld.lei), Nord-Est (3,72 mld.lei) şi Sud-Vest Oltenia (2,87 mld.lei). „Statistica reflectă concentrarea economică a României. Business-ul este mai dezvoltat în jurul Capitalei, în Constanţa, Timişoara, Cluj şi Prahova, astfel că şi valoarea restanţelor plata furnizorilor este mai mare, având în vedere cifra de afaceri superioară faţă de cea înregistrată în Moldova, Oltenia sau Bărăgan”, au explicat experţii.
Statisticile KeysFin arată, pe de altă parte, că cele mai multe probleme la plata furnizorilor le are RADET Bucureşti, compania care oferă agent termic pentru încălzirea şi apa caldă din Capitală. Compania înregistrează plăţi restante de 3,34 miliarde de lei, cât toate firmele din Top 10 la un loc.
RADET este urmată de Orange România cu 948 milioane lei, Interagro cu 804 milioane lei, Relad International cu 686 milioane lei, Grup Servicii Petroliere cu 619 milioane lei, CFR Marfă cu 490 milioane lei, Electrocentrale Bucureşti cu 474 milioane lei, Confort SA cu 464 milioane lei şi Key Safety Systems cu 453 milioane lei.
Cum pot fi eviate capcanele blocajului financiar
„Încrederea în relaţiile de afaceri rămâne încă la un nivel redus, iar întârzierile la plată reflectă pe de o parte problemele financiare cu care se confruntă firmele, dar mai ales măsurile de protecţie pe care acestea şi le iau pentru a nu intra în blocaj financiar”, spun cei de la KeysFin.
Potrivit analiştilor, business-ul reprezintă, în aceste condiţii, o misiune riscantă în absenţa unor informaţii concrete privind partenerii cu care faci afaceri. „Să ştii în ce situaţie financiară se află firma cu care lucrezi, cum stă cu datoriile, dacă are incidente de plată, procese comerciale, datorii la stat, dacă au intervenit modificări în acţionariat/adminstrator sau dacă este în pericol de insolvenţă – sunt date care te pot ajuta să iei o decizie optimă atunci când vine vorba de valoarea contactului, câtă marfă îi pui la dispoziţie, ce servicii poţi să îi prestezi, să ai siguranţa că îţi vei primi banii”, afirmă experţii KeysFin, care au dezvoltat un serviciu de monitorizare în acest sens.
„Concluzia este că, indiferent de dimensiunea business-ului, istoricul, situaţia acesteia, astfel de informaţii sunt esenţiale pentru a creiona o evaluare care să includă atât aspectele pozitive cât şi cele cu potenţial negativ în relaţia cu partenerul de afaceri. Pe baza acestui raport, departamentele financiare, managerii în principal, îşi pot dimensiona contractele, aşteptările şi măsurile de prevenire pentru a exploata potenţialul de dezvoltare dar şi pe cel de risc”, au mai spus analiştii de la KeysFin.
Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din Romania.
Olimpia Diaconiuc