Criza bancară din SUA, posibilitatea ca administrația de la Washington să intre în incapacitate de plată și creșterea prețului gazelor în Europa sunt cele mai mari riscuri pentru evoluția economiei mondiale, potrivit unui raport publicat de economiștii băncii olandeze ING.
Termenul ”policriză” – în engleză polycrisis – a apărut recent în limbajul specific analizelor și desemnează apariția simultană a mai multor evenimente catastrofale. Specific ultimilor ani a fost manifestarea unor fenomene precum războiul, pandemia și inflația. Până recent, Europa a fost în centrul policrizei. Evenimentele din ultimele luni din SUA, cea mai mare economie a lumii, aduc o nouă perspectivă asupra pericolelor pentru economia mondială.
”Se pare că nu există pauză din starea permanentă de criză economică și temere. Criza bancară din SUA este departe de final și, chiar dacă reglementatorii au fost foarte eficienți în a izola cazurile de faliment, știm cu toții că performanțele anterioare nu sunt o garanție a succesului viitor, iar asta a fost de puține ori mai adevărat decât acum în piețele financiare”, a declarat Carsten Brzeski, șeful Diviziei de cercetare macroeconomică și autor al studiului.
Cele 3 riscuri majore:
- Problemele din sectorul bancar din SUA se extind
Valul masiv de retragere a depozitelor a adus deja la rezoluția a patru bănci de talie medie. Băncile sunt vulnerabile după creșterea dobânzilor, care a avut ca efect scăderea valorii obligațiunilor din portofoliu și creșterea ponderii creditelor neperformante. Marile bănci și-au păstrat stabilitatea și au fost introduse ca soluție a problemei.
Scenariul de bază arată că sunt posibile alte falimente ale unor bănci mici, care vor fi înghițite de băncile mari. Sectorul bancar din UE rămâne bine capitalizat, deci poate trece peste un val de retrageri de depozite.
Scenariul de risc: Problemele băncilor duc la o pierdere a încrederii deponenților care au sume ce depășesc pragul garantat. Acest sentiment afectează mai multe bănci mici și medii, printr-un fenomen de contagiune. Găsirea de cumpărători pentru activele acestor bănci, simultan, va fi problematică.
Cel mai prost scenariu: Allte câteva bănci mici sunt absorbite de bănci mai mari. Activele băncilor preluate vin, însă, cu riscuri suplimentare, care afectează stabilitatea băncilor mari. Urmează o înăsprire a condițiilor de creditare, cu efect logic în creșterea șomajului și în agravarea unei recesiuni care oricum este previzibilă. O depresie economică în SUA ar avea efecte negative în toată lumea.
- SUA nu reușește să ridice pragul datoriei, ceea ce atrage un default
Experiența anilor trecuți arată că politicienii din SUA – Președintele și Senatul – înțeleg gravitatea situației și vor ajunge la o înțelegere privind pragul datoriei, pentru a evita o încetare de plăți pentru obligațiunile de stat ale SUA, considerate cel mai sigur activ din lume.
Scenariul de risc: Orgoliile și promisiunile față de propriul electoral împiedică administrația democrată și Senatul dominat de republicani să ajungă la un compromis. Deci se ajunge la un default, cu un impact major asupra piețelor financiare, consumatorilor și afacerilor. Ratingurile și prețurile activelor vor scădea. Un blocaj pe termen scurt va cea pierderi de 0,6% din PIB-ul SUAm în timp ce prelungirea crizei va duce la costuri de peste 6% din PIB.
- Creșterea prețului gazului natural în Europa
Nivelul actual al depozitelor de gaze din UE, de peste 60%, creează premisele unei ierni liniștite. Dacă următoarea iarnă va fi din punct de vedere meteorologic în media ultimilor 5 ani, prețului gazului TTF va fi de 60€/MWh în T4 2023 și de 65€/MWh în T1 2024.
Scenariul de risc: Piața UE are un deficit structural de gaz și este nevoie de reprimarea cererii pentru a se ajunge la echilibru. O iarnă mai rece decât media și tăierea fluxurilor de gaze care mai există dinspre Federația Rusă ar impinge prețurile spre 120€/MWh.
Vlad Bârleanu